„Zilele Miron Cristea este cea mai importantă manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă de pe Valea Mureşului, de la izvoare şi până la vărsare” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 12 august 2022
Home » Cultură » „Zilele Miron Cristea este cea mai importantă manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă de pe Valea Mureşului, de la izvoare şi până la vărsare”
„Zilele Miron Cristea este cea mai importantă manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă de pe Valea Mureşului, de la izvoare şi până la vărsare”

„Zilele Miron Cristea este cea mai importantă manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă de pe Valea Mureşului, de la izvoare şi până la vărsare”

  • A XXV-a ediţie a manifestărilor din Toplița dedicate primului patriarh al României a cuprins Sesiunea de comunicări ştiinţifice, lansări de carte, slujbă de pomenire a Patriarhului Miron Cristea, expoziţii

O nouă ediţie a manifestărilor cultural-ştiinţifice, reunite sub egida Zilele „Miron Cristea”, dedicate cinstirii memoriei primului patriarh al României, s-a desfăşurat marţi, în ajunul marii sărbători creştineşti a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, în municipiul Topliţa. La ediţia a XXV-a a Zilelor „Miron Cristea”, organizată de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat cu Fundaţia Culturală „Miron Cristea” din localitate şi cu sprijinul financiar al Primăriei Topliţa, au participat, ca în fiecare an de altfel, profesori universitari, istorici, teologi, cercetători, scriitori, arhivişti etc.

În debutul manifestărilor, vicepreşedintele Fundaţiei Culturale Miron Cristea din Topliţa, Vasile Gotea, a făcut o scurtă incursiune în viaţa primului patriarh al României şi a realizat o sinteză a ediţiilor trecute ale Zilelor „Miron Cristea”.

„În acest an, la Topliţa Română aniversăm 154 de ani de la naşterea lui Miron Cristea şi 25 de ani de la prima ediţie a Zilelor Miron Cristea, prestigioasă manifestare ştiinţifică, devenită în timp internaţională, care a debutat în anul 1998, anul în care s-au împlinit 340 de ani de la atestarea documentară a Mănăstirii Doamnei, 1658, 130 de ani de la naşterea lui Miron Cristea, 18 iulie 1868, şi 70 de ani de la întemeierea Mănăstirii Sfântul Proroc Ilie, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea. Acum 25 de ani, Consiliul local şi Primăria oraşului Topliţa au hotărât ca în cinstea celor trei evenimente manifestarea să fie închinată Patriarhului Miron Cristea, ilustră personalitate pe care Topliţa a dat-o ţării şi bisericii străbune, să poarte numele generic Zilele Miron Cristea şi să fie organizată anual în perioada 18-20 iulie pentru a se încheia cu sărbătoarea hramului Mănăstirii Sfântul Ilie. În acest scop s-a creat un comitet de organizare a primei ediţii 1998”, a spus Vasile Gotea, precizând că dintre cei care au făcut parte din acel comitet la Topliţa au fost prezenţi la ediţia din acest an prof. Ilie Şandru şi dr. Dorel Marc, pe atunci directorul Muzeului de Etnografie Topliţa.

Prof. Andra Borş, reprezentanta Primăriei şi Consiliului local al municipiului Topliţa, a spus în intervenţia sa că „postura în care mă regăsesc astăzi este una destul de ingrată” şi a explicat de ce a făcut această afirmaţie. „În momentul în care reprezinţi primăria şi consiliul local toată lumea te asaltează din start cu ce ar vrea şi ce ar mai putea şi cumva cu toate nemulţumirile încă de la început. Aşa încât primirea mea nu a fost cea mai călduroasă, dar sunt foarte fericită că am acceptat această invitaţie. Dar nici nu aş fi putut face altfel, în primul rând faţă de colegii mei, care îi am alături, unii dintre ei. De asemenea, din respect faţă de dl Ilie Şandru, care m-a onorat şi la evenimentele organizate de mine. Şi de asemenea pentru că aş vrea să îmi conştientizez colegii de importanţa acţiunilor culturale în zona noastră. Este o misiune extrem de grea. E ca şi cum ai încerca să urneşti munţi care stau blocaţi de ani de zile. De asemenea, văd şi aici că participarea nu e aşa de numeroasă pe cât m-aş aştepta de la un eveniment de asemenea anvergură şi datorită prezenţei unor nume sonore. Am toată stima faţă de toţi invitaţii de aici şi vă asigur că am toată deschiderea pentru evenimente de acest tip”, a spus consilierul local Andra Borş.

Prezent la eveniment, prof. dr. Costel Cristian Lazăr, subsecretar de stat în Ministerul Culturii,a transmis, în primul rând, „salutul dlui ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, şi preţuirea pe care o are domnia sa faţă de comunitatea din Topliţa şi faţă de organizatorii şi participanţii la această manifestare aflată la a 25-a ediţie”. „Nu este un salut de complezenţă, este un salut real din partea dlui ministru. Aşa cum ştiţi, Centrul Cultural Topliţa se află în subordinea directă a Ministerului Culturii”, a spus acesta, precizând că ministrul are cunoştinţă despre desfăşurarea manifestării de la Topliţa.

„Suntem la a XXV-a ediţie, sigur ar fi trebuit ca manifestarea să aibă o amploare mai mare, dar din motive obiective, e vorba de finanţare în primul rând, suntem nevoiţi să organizăm a XXV-a ediţie într-o singură zi”, a mai spus prof. dr. Costel Cristian Lazăr, făcând referire la faptul că ediţiile anterioare ale Zilelor „Miron Cristea” se desfăşurau pe parcursul a trei zile.

Prof. Ilie Şandru, „sufletul celor 25 de ediţii ale Zilelor Miron Cristea”, preşedinte de onoare al Fundaţiei Culturale „Miron Cristea”,a spus că încă de anul trecut îşi închipuia că ediţia a XXV-a a acestor manifestări se va desfăşura „cu totul altfel”, făcând la rândul său referire la durata manifestărilor. „Cu toate acestea, bine că se întâmplă, bine că a apărut şi volumul Sangidava 2022, care, alături de celelalte care s-au tipărit până acum, rămân nişte documente preţioase pentru generaţiile care vor veni după noi”.

În acest context, dr. col. (r.) Dan Prisăcaru, şeful Filialei „Ştefan cel Mare” Iaşi a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, a venit cu propunerea ca acestor manifestări să li se dea începând cu anul viitor „o dimensiune regională, naţională şi internaţională”, prin implicarea primăriilor din Topliţa şi Iaşi, în primă fază. De asemenea, acesta a mai propus ca denumirea manifestărilor să fie completată astfel: „Zilele Patriarhului Miron Cristea – Interferenţe culturale, istorice şi religioase de o parte şi de alta a Carpaţilor până la Marea cea Mare”.  

Dr. Adrian Deheleanu, reprezentant al Muzeului Banatului din Timişoara, a transmis „un mesaj de încurajare” din partea instituţiei. Totodată, a transmis „un mesaj de suflet, de susţinere şi de bucurie din partea ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului”, fost episcop al Covasnei şi Harghitei.

  • Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice

După deschiderea oficială a manifestării s-a desfăşurat Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Miron Cristea – Credinţă străbună, Istorie naţională, Cultură şi civilizaţie românească”, moderată de dr. col. (r.) Dan Prisăcaru şi dr. Adrian Deheleanu. Au fost prezentate peste 20 de comunicări ştiinţifice susţinute de profesori universitari, istorici, teologi, cercetători, scriitori, arhivişti etc. din Topliţa, Iaşi, Horezu, Târgu Mureş, Constanţa, Timişoara, Reghin, Sfântu Gheorghe, Baia Mare, Sângeorgiu de Mureş, Lunca Bradului. Au fost abordate teme interesante începând de la aspecte privind viaţa şi activitatea întâiului patriarh al României, istoria naţională şi până la cele referitoare la cultura şi civilizaţia românească.

Toate comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice au fost cuprinse în volumul Sangidava 10 (XVI), serie nouă.

  • Anuarul Sangidava: „Cred că Topliţa are prin cele 25 de volume un adevărat tezaur”

Anuarul Sangidava, apărut la Editura Vatra veche din Târgu Mureş, a fost prezentat de dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Mureş şi editorul volumului.

„E important în cele 25 de ediţii care s-au scurs că s-au lăsat urme. Cele 25 de volume din Sangidava sunt documente extraordinare. Eu cred că Zilele Miron Cristea este cea mai importantă manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă de pe Valea Mureşului, de la izvoare şi până la vărsare, prin semnificaţia ei, prin substanţa ei, prin complexitatea ei şi prin rolul pe care această manifestare îl joacă la Topliţa pentru toată spiritualitatea românească. Cele 25 de volume sunt, din ceea ce eu am văzut de la bun început, cărţi de importanţă unică pentru Topliţa. Cred că Topliţa are prin cele 25 de volume un adevărat tezaur, un tezaur care conservă documente despre credinţa străbună, documente despre istoria naţională, despre cultura şi civilizaţia românească. Acest număr nou din Sangidava, numărul 10, este un număr de nota 10. (…) Ce are foarte important acest volum este documentarul care de altfel şi deschide volumul. Este o sinteză a Zilelor Miron Cristea, făcută de jurnalistul Vasile Gotea, cu toate datele esenţiale despre cele 25 de ediţii. (…) (Sinteza – n.n.) face posibilă oricând trecerea în revistă a anvergurii pe care a atins-o această manifestare. E suficient din loc în loc, la câte o ediţie, să ne uităm ce participanţi au fost ca să considerăm că, cu adevărat, această manifestare a avut ţinută academică, a avut participanţi de referinţă pentru ceea ce înseamnă cultura, ştiinţa şi activitatea spirituală românească”, a subliniat dr. Nicolae Băciuţ.

Şi ediţia din acest an a volumului Sangidava, la fel ca celelalte, este împărţită în trei secţiuni: „Miron Cristea – Credinţa străbună”, „Istorie naţională”, „Cultură şi civilizaţie românească”.

Ediţia din acest an „este reprezentativă şi ilustrativă pentru nivelul ridicat dintotdeauna al sesiunii de comunicări ale acestei manifestări, spun eu, de anvergură nu doar naţională, ci şi internaţională, câteva ediţii”.

„Chiar cred că şi această Sangidava este un document fundamental pentru ceea ce înseamnă preocupările de cercetare ştiinţifică, culturală şi religioasă la Topliţa”, a mai spus directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Mureş.

Ca la fiecare ediţie a Zilelor Miron Cristea, şi în acest an au fost lansate sau prezentate un număr mare de cărţi, aproximativ 20 de volume.

  • Expoziţia „Domnitori, voievozi, regi, ai României. 73 de portrete pictate pe sticlă de Maria Mera”

În cadrul manifestării de la Topliţa un moment important a fost oficierea de către un sobor de preoţi a slujbei de pomenire la bustul Patriarhului Miron Cristea amplasat în Parcul Central. De asemenea, în cadrul slujbei au fost pomeniţi şi cei care au participat de-a lungul timpului la Zilele „Miron Cristea” şi care au trecut la cele veşnice.

După acest moment, în holul Cinematografului Călimani a fost vernisată expoziţia cu titlul „Domnitori, voievozi, regi, ai României. 73 de portrete pictate pe sticlă de Maria Mera”. „Aceste lucrări au fost realizate mai ales în ideea că trebuie să ne cunoaştem trecutul şi istoria”, a spus, printre altele, autoarea portretelor pictate pe sticlă, Maria Mera.

Cu această ocazie a fost lansată şi cartea cu acelaşi nume, „Domnitori, voievozi, regi, ai României. 73 de portrete pictate pe sticlă de Maria Mera”, semnată de prof. Ilarie Gh. Opriş şi prof. Simion Virgil Bui, ambii din Târgu Mureş.

„Cartea are 73 de domnitori, voievozi şi regi ai României, de la Negru Vodă până la Mihai I. În carte am subliniat faptul că fiecare dintre aceşti conducători au domnit mai mult s-au mai puţin, au avut în vedere dragostea de pământul strămoşesc, de ţară, au ţinut foarte mult la acest pământ românesc şi dragostea faţă de biserica naţională. Şi fiecare dintre ei a construit cel puţin o mănăstire sau o biserică. Noi ştim că Ştefan cel Mare a făcut cele mai multe (mănăstiri şi biserici – n.n.). Mai multe a făcut Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti între 1632-1654, dar au fost şi alţii care au făcut mănăstiri, au ţinut la acest neam românesc”, a spus prof. Simion Virgil Bui.

***

În cadrul sesiunii au fost prezentate sau transmise și publicate în volumul Sangidava următoarele lucrări ştiinţifice: prof. Ilie Şandru – Topliţa: „Contribuţia lui Miron Cristea la edificarea noii Catedrale Mitropolitane din Sibiu”; col. (r) dr. Dan Prisăcaru – Iaşi: „Acţiuni de consolidare a apărării graniţei de Vest a României Întregite, întreprinse în timpul guvernării Patriarhului Miron Cristea (11 februarie 1938 – 6 septembrie 1939)”; pr. dr. Constantin Mănescu – Urşani, Horezu: „Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”; pr. dr. Gheorghe Nicolae Şincan: „Urmele neadormitei activităţi a marelui Andrei Şaguna”; prof.univ. dr. Alin Spânu – Bucureşti: „Spionajul ungar în România. Studiu de caz: complotul de la Satu Mare (1938-1939)”; prof. dr. Dorel Marc – Târgu Mureş: „Românii participanţi la Primul Război Mondial din localitatea Bilbor – după documente de arhivă”; prof. drd. Radu Traian Roşca – Topliţa: „Luptele din zona Bilbor – Tulgheş în perioada anilor 1916-1918”; conf. univ. dr. Ioan Sabău-Pop şi jur. Dragoş Burghelia – Târgu Mureş: „Demersuri pentru recunoaşterea juridică şi istorică a continuităţii Asociaţiunii ASTRA. Poziţionarea ostilă a autorităţilor Statului Român”; Nicolae Băciuţ – Târgu Mureş: „Mihai Eminescu. Cernăuţi – Blaj, un traseu iniţiatic”; conf. univ. dr. Ştefan Vodă – Constanţa: „Ardelenii din Dobrogea şi contribuţia lor la dezvoltarea acestei provincii”; dr. Adrian Deheleanu – Timişoara: „Aspecte privind identitatea naţională în arta oficială românească cu tematică istorică între anii 1968-1980”, dr. Virgil Pană – Târgu Mureş: „Doctorul Eugen Nicoară din Reghin participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia”; prof. dr. Florin Bengean – Reghin: „Cultura reghineană în perioada interbelică”; dr. Viorica-Macrina Lazăr – Topliţa: „Biblioteca Municipală George Sbârcea, de la înfiinţare şi până în prezent”; dr. Mihai Suciu – Târgu Mureş: „Din culisele spectacolului mediatic. Jurnalismul de senzaţie”; c.ş. Erich Mihail Broanăr – Sfântu Gheorghe: „Pagini din corespondenţa purtată de profesorul Octavian Bucur din Topliţa cu dr. Ioan Lăcătuşu din Sfântu Gheorghe (2013-2018)”; c.ş. Tatiana Scurtu, dr. Ioan Lăcătuşu – Sfântu Gheorghe: „Fondul arhivistic Protopopiatul greco-catolic Odorhei – o arhivă a unor comunităţi româneşti, astăzi dispărute”; ing. Ciprian Hugianu, dr. Ioan Lăcătuşu – Sfântu Gheorghe: „Consideraţii asupra volumului Românii din secuime de Ştefan Manciulea; prof. Pamfil Bilţiu, prof. Maria Bilţiu – Baia Mare: „Eminescu – un geniu cunoscut şi totuşi necunoscut”; prof. Ilarie Gh. Opriş – Sângeorgiu de Mureş: „100 de ani de învăţământ de stat românesc, în comuna Sângeorgiu de Mureş. 1922-2022”; prof. Ioan Torpan – Reghin: „Evoluţia costumului popular din zona Mureşului superior (Reghin – Topliţa)”; muz. Rusalina Petruţ – Lunca Bradului: „Imaginea Satului de altădată din comuna Lunca Bradului. Repere în timp – expoziţie de fotografii vechi de colecţie”; ec. Savu Cătană – Topliţa: „Parcul Naţional Călimani – sursă nebănuită”; jur. Ilie Frandăş – Reghin: „Dumbrava – File de cronică”. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.