Vlăhiţa: Balul de Lăsata Secului – sau înmormântarea rituală a iernii | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 28 septembrie 2021
Home » Cultură » Vlăhiţa: Balul de Lăsata Secului – sau înmormântarea rituală a iernii
Vlăhiţa: Balul de Lăsata Secului – sau înmormântarea rituală a iernii

Vlăhiţa: Balul de Lăsata Secului – sau înmormântarea rituală a iernii

Tradiţionalul bal de Lăsata Secului, în care se înmormântează simbolic iarna şi se alungă spiritele rele, a avut loc sâmbătă, în oraşul Vlăhiţa, la eveniment participând peste o mie de persoane, din întreg judeţul Harghita.

Grupurile folclorice din localităţile Ocna de Jos, Bârzava, Ciceu, Armăşeni, Sândominic, Sâncrăieni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieşii de Jos şi Miercurea-Ciuc s-au adunat la casa de cultură din oraş, acolo unde organizatorii au dat start la distracţie şi au declarat oficial că „iarna a stat destul la noi, s-au terminat şi stocurile de lemne şi e cazul să vină primăvara”.

Participanţii au purtat costumaţii diverse, unele hazlii, altele care se doreau înfricoşătoare şi au ridiculizat viciile omeneşti, dar şi evenimentele actuale de pe scena politică. Printre personaje s-a remarcat un „inspector ANAF” care era, de fapt „un procuror DNA sub acoperire”, aflat în căutare de hoţi, „medici” care primeau şpagă şi îşi tratau bolnavii cu bomboane, prinţi ştirbi, însoţiţi de femei uşoare, „poliţişti” care închideau ochii la fărădelegi sau „preoţi” care purtau pe faţă urme de ruj şi îşi binecuvântau enoriaşii cu pălincă. De asemenea, nu au lipsit tâlharii, care opreau maşinile şi le cereau şoferilor bani, pentru a le permite să treacă, bărbaţi îmbrăcaţi în haine femeieşti şi fardaţi excesiv, care sărutau trecătorii.

La fel ca în fiecare an, au fost prezenţi la bal şi „oamenii cu cenuşa”, bărbaţi care poartă săculeţi cu cenuşă, pe care îi îndreaptă spre trecători şi care au o mare semnificaţie în ritualul catolic, întrucât în acest fel se exprimă păreri de rău şi „se pune cenuşă în cap”.

Mai mulţi tineri au pocnit din bice, au bătut din tobe şi au folosit fluiere pentru a produce zgomot cât mai mare şi a alunga spiritele rele. Localnicii spun că în această zi orice este permis, motiv pentru care folosesc costumaţii la care nu îndrăznesc să recurgă cu alt prilej, pentru ca, începând cu ziua următoare, lucrurile să reintre în normal.

Directoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, a declarat că este cea de-a XXV-a ediţie a acestui eveniment, când se îngroapă iarna şi spiritul reînnoieşte.
„Au venit oameni din 13 localităţi unde încă se ţine obiceiul popular de înmormântare a fărşangului. De fapt, este un simbol, simbolul iernii, al întunericului, al răului. Cu aceste măşti, oamenii fac nişte ritualuri de aşteptare a primăverii şi alungă răul. Iar toate figurile, măştile au legătură cu acest aspect. (…) Şi aici, în aceste zile, suntem la un prag, când se sfârşesc iarna şi frigul, iar oamenii sărbătoresc asta cu foarte mult zgomot, veselie şi foarte multe glume. Şi gluma este permisă. De secole, în fiecare cultură găsim rămăşiţele acestui obicei. Dacă faci glume, dacă schimbi rolurile, acum nu e bai, fiindcă orice este permis. Este în spiritul carnavalului, când există un fel de haos în societate şi după aceea totul revine la normal”, a spus directoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita.

După ce balul de fărşang a fost declarat deschis, grupurile folclorice au mers pe străzile din oraş şi au interpretat scenete care au legătură cu tradiţiile de „înmormântare” a iernii, specifice localităţii din care au sosit, în care au ironizat păcatele omeneşti. Atmosfera a fost întreţinută de grupuri de muzicieni şi de fanfara din oraş. La finalul fiecărei scenete s-a dat foc unor păpuşi de paie care întruchipează iarna, păcatele omeneşti şi spiritele rele.

Localnicii din Vlăhiţa i-au aşteptat pe oaspeţi cu cartofi fierţi, pâine cu untură, cârnaţi, slănină şi brânză de casă, dar şi cu gogoşi şi colaci secuieşti, iar totul a fost stropit cu pălincă şi vin.
La Vlăhiţa, vremea nu a fost foarte prietenoasă, a şi nins în timpul balului, motiv pentru care grupurile folclorice au făcut tot posibilul pentru a alunga iarna, care în Harghita durează mult mai mult decât în alte zone.
Tradiţia spune că, după acest carnaval, spiritul primăverii va renaşte, iar oamenii vor intra în Postul Paştelui mai curaţi.

Etnografii sunt de părere că „fărşangul” este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. Măştile specifice purtate de grupurile tradiţionale, ritualurile magice şi simbolice au ca scop alungarea iernii şi reînnoirea spiritului. (Gina Ştefan, Agerpres)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.