Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Lecţia prezentată de lector univ. dr. Vasile Mara, săptămâna trecută, la Facultatea de Geografie din Gheorgheni, s-a adresat atât pasionaţilor de acest domeniu vast, cât şi celor interesaţi de cultura universală a umanităţii, fiind gândit atât în scop educativ-ştiinţific, cât şi pentru popularizarea Extensiei Universitare din Gheorgheni în comunitate.
Prezentarea a mizat pe diversitate şi pe multe informaţii însoţite de explicaţii, hărţi şi imagini ilustrative despre exoduri, migraţii, colonizări, călătorii, expediţii, explorări şi descoperiri geografice sau ştiinţifice. Mai multe aflăm de la lectorul care a susţinut prezentarea.
„De ce tema Pe urmele marilor aventuri geografice? Pentru a afla acţiunile îndrăzneţe, riscante şi periculoase ale unor oameni curajoşi, temerari şi aventurieri în unele regiuni geografice şi în anumite perioade istorice, ce au condus treptat şi inevitabil la cunoaşterea lumii, dar mai ales la evoluţia şi dezvoltarea societăţii, la avansul civilizaţiei. Savantul român Emil Racoviţă sublinia în acest sens că evoluţia este legea fundamentală a întregului Univers.
Pornind de la această aserţiune s-a mers Pe urmele marilor aventuri geografice, după cum urmează: 1) Exoduri umane în Preistorie; 2) Călătorii şi colonizări în Antichitate; 3) Migraţii şi expediţii în Evul Mediu; 4) Epoca Marilor descoperiri geografice; 5) Explorări ştiinţifice în Perioada modernă. Iar pe parcurs ne-am putut da seama că dorinţa de a călători, explora şi descoperi este o trăsătură definitorie a speciei umane”, a dorit să sublinieze lect. univ. dr. Vasile Mara.
„La început, în cadrul temei Exoduri umane în Preistorie, se explică de ce oamenii de ştiinţă au validat ipoteza Out of Africa cu cele două exoduri majore străvechi: prima, migraţia presapiens, a lui Homo erectus, în urmă cu 1,3-1,8 milioane de ani, din Africa în sudul Asiei şi Europei; iar a doua, migraţia sapiens, a lui Homo sapiens, în urmă cu 100.000 ani, când sunt populate toate regiunile neîngheţate ale Globului.
Apoi, în capitolul Călătorii şi colonizări în Antichitate, odată cu începutul Holocenului şi Revoluţia neolitică, observăm cum oamenii trec treptat de la nomadism la sedentarism, acum dezvoltându-se primele oraşe-cetăţi şi luând naştere primele civilizaţii umane în «Semiluna fertilă» (mesopotamiană, egipteană şi feniciană). Tot aici sunt înfăţişate călătoriile egiptenilor, colonizarea feniciană, Marea colonizare greacă, expansiunea lui Alexandru Macedon şi expansiunea Romei antice.
La capitolul Migraţii şi expediţii în Evul Mediu au fost descrise masivele invazii ale populaţiilor germanice, slave şi asiatice din sec. III-XI, apoi expediţiile mai puţin cunoscute ale arabilor, ruşilor şi chinezilor, iar la sfârşitul temei expediţiile militare sub formă de cruciade ale feudalilor europeni pentru eliberarea «Ţării Sfinte» (Palestina).
Punctul culminant al expozeului a fost Epoca marilor descoperiri geografice, în care sunt consemnate memorabilele realizări ale exploratorilor şi aventurierilor temerari Marco Polo, Bartolomeo Diaz, Vasco da Gama, Cristofor Columb, John Cabot, Amerigo Vespucci, Pedro Alvarez Cabral, Fernando Magellan şi Francis Drake.
În final, tema Explorări ştiinţifice în Perioada modernă a oferit o imagine de ansamblu despre o serie de exploratori din secolele XVI-XIX şi secolul XX, cu realizările lor, la urmă fiind omagiaţi câţiva oameni de ştiinţă renumiţi pentru descoperirile lor: Charles Darwin, Fridtjof Nansen, Emil Racoviţă, Jacques-Yves Cousteau şi Stephen Hawking, la care se adaugă contribuţia valoroasă la cercetarea spaţiului a Staţiei Spaţiale Internaţionale.
Ca o concluzie la toate cele prezentate, consider că aceste aventuri geografice au reprezentat un lung fir roşu în cunoaşterea Globului terestru cu consecinţe majore pe plan economic, social, politic şi ştiinţific pentru întreaga civilizaţie umană. Aşa cum spunea şi exploratorul norvegian Fridtjof Nansen: Evoluţia omenirii este o permanentă luptă a luminii cu întunericul… Omul vrea să cunoască şi dacă îşi pierde această dorinţă încetează de a mai fi om”, mai adăuga Vasile Mara.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto – Extensia Universitară Gheorgheni
