Turismul în Topliţa

La sfârşitul anului 2015, la iniţiativa consiliului local şi Primăriei municipiului Topliţa, în oraşul de pe Mureşul Superior se deschidea Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, o investiţie realizată printr-un proiect european.

Chiar dacă nu există o evidenţă clară, totuşi, se poate spune că odată cu deschiderea acestui centru, în Topliţa a început să crească uşor numărul de turişti. „Avem evidenţa celor care vin în centru, dar un turist care vine la noi nu merge neapărat şi la o pensiune sau cel care se cazează să vină şi la noi. De asta este foarte importantă conlucrarea între centru şi toţi operatorii de turism din zonă, chiar pentru a ţine o asemenea evidenţă”, spunea Gabriela Hosszu, directoarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Topliţa.

Totuşi, preciza aceasta, din sumele care ajung la Serviciul taxe locale şi impozite ca urmare a veniturilor realizate în turism, s-a constatat o creştere a circulaţiei turistice, lucru care poate fi certificat şi prin faptul că numărul biletelor vândute la ştranduri, la pârtiile de schi, a crescut foarte mult.

Am dorit să aflăm cu ce se prezintă municipiul Topliţa în faţa turiştilor (şi, de ce nu, pentru a vă prezenta idei de ieşit într-o zi de weekend), motiv pentru care am stat de vorbă cu Gabriela Hosszu. Coincidenţa a făcut ca atunci când am mers să discutăm în centru să intre şi un grup de turişti din Bucureşti care se interesau ce pot vizita în zonă. A urmat o prezentare destul de amplă a ofertei turistice din zonă, din care facem şi noi o selecţie.

Zona Banffy

Una dintre cele mai cunoscute staţiuni din Topliţa, una de interes local, este Banffy. Cu mulţi ani în urmă, Banffy era cunoscută pentru ştrandul cu apă termală (la fel ca şi cel din apropierea gării), dar în prezent acolo se concentrează cea mai mare parte a turismului recreativ.

Ştrandul cu apă mezotermală de la Banffy a rămas unul din atuurile zonei, iar pe lângă acesta, în imediata vecinătate funcţionează şi un centru wellness (se află în administrarea primăriei), care cuprinde un bazin exterior (de 300 mp) şi unul interior (400 mp); de asemenea, în cadrul serviciilor oferite de acest centru mai sunt incluse: jacuzzi, saună umedă, saună uscată, cameră salină cu sare de la Praid, sală de fitness şi masaj. În prezent, tariful pentru 4 ore (în afară de masaj) este de 26 de lei/adult, 21 lei pentru pensionari, elevi/studenţi, 16 lei/copil.

În apropierea zonei, lângă calea ferată, se află şi Cascada mezotermală Topliţa. Ea este alimentată de un pârâiaş care provine din surplusul izvoarelor, iar debitul acesteia depinde de activitatea ştrandului de la Banffy. Astfel, atunci când ştrandul este igienizat, iar izvoarele nu mai sunt captate, cascada are debitul cel mai mare.

Despre această cascadă trebuie să mai spunem că iarna, în ciuda faptului că este alimentată de la izvoare de apă termală, ea îngheaţă, fiecare picătură de apă contribuind la sloiurile care au formă de stalactite. Iar ca urmare a procesului de îngheţ-dezgheţ, peretele cascadei, alcătuit din travertin, s-a prăbuşit în anul 2015. De atunci, toată vegetaţia (muşchi, licheni, vegetaţie specifică de apă, de luncă) s-a refăcut.

De câţiva ani, pe acelaşi platou, în zona Pensiunii Baciu, s-a dezvoltat un important turism recreativ. Acolo funcţionează 3 pârtii de schi (foarte bune pentru începători) şi o pistă de bob de vară (deschisă la sfârşitul lunii trecute şi despre care am scris şi noi recent). De asemenea, acolo, iarna se organizează tabere, iar vara turiştii pot participa la numeroase activităţi: fotografie, tras cu arcul, drumeţii, orientare turistică, echitaţie etc. Oferta turistică se completează cu un centru SPA, cu saune, cameră de sare, jacuzzi.

Pe lângă activităţile sportive, zona Banffy mai are un atu. Fiind o zonă de platou, reprezintă şi punct de belvedere: oferă o privelişte către Munţii Călimani, împreună cu creasta lor (se poate observa inclusiv cabana meteo, aflată la 2.021 metri) şi asupra Bazinului Topliţei; la fel de bine se văd conurile vulcanice, Altarul belvedere Tarniţa şi punctul de marcare al Mureşului în defileu.

Cum se ajunge în zona Banffy? Cu maşina, din centrul municipiului se merge pe Bulevardul Nicolae Bălcescu (direcţia spre gară) şi imediat după ce se traversează calea ferată se virează la stânga şi se ajunge la un semafor. La acest semafor, dacă se ţine stânga, pe drumul de lângă calea ferată, după câteva sute de metri se ajunge la cascadă. La semafor, dacă se ţine dreapta, pe drumul care urcă, se ajunge la centrul wellness, iar mai departe, urmând indicatoarele, la pârtia de schi.

Urmánczy

Un alt ştrand cu apă termală se află aproape de centrul oraşului, în proximitatea gării: ştrandul Urmánczy. Pe lângă acest ştrand, de numele Urmánczy mai sunt legate un castel şi un pod.

Castelul Urmánczy datează de la începutul sec. XX (1903-1906). Deşi în interior nu mai este nimic, poate fi vizitat (doar vara, fiind deschis în zilele de weekend); în schimb, acolo sunt organizate diferite evenimente.

Podul acoperit Urmánczy (1869). Este unul dintre puţinele poduri acoperite din Transilvania rămase în picioare. Podul nu este lung, nu are piloni de susţinere, partea de jos a acestuia este cea originală şi este făcută din stejar, în timp ce pereţii podului sunt din molid. De la Gabriela Hosszu am aflat şi de ce se acopereau podurile. Pe vremuri, când se folosea numai tracţiunea animală, era greu de trecut cu boii sau caii peste o apă învolburată şi atunci trebuia să păcăleşti cumva animalul: pentru a crea o iluzie optică, au ridicat pereţii ca să semene cu o formă de grajd.

Acest pod a fost ridicat pentru a face legătura între moşiile pe care le deţinea nobilul maghiar Urmánczy.

Accesul la pod: la ieşirea din Topliţa spre Gheorgheni, imediat după spălătoria auto, se află o parcare şi o stradă neasfaltată pe partea dreaptă. Se intră pe acea stradă, iar după 2-300 de metri se ajunge la pod.

Turismul religios

Două mănăstiri importante se află în Topliţa: Sf. Ilie şi Doamnei, prima de călugări, a doua de maici.

Mănăstirea Sf. Ilie, cu acces de pe drumul european care duce spre Deda,a fost ridicată de primul patriarh al României, topliţeanul Miron Cristea. Acolo se află şi o biserică veche (datează din 1847), care astăzi este monument istoric de categoria A. Biserica a fost strămutată de la Stânceni cu scopul de a fi gropniţă pentru părinţii lui Miron Cristea. În prezent, la Mănăstirea Sf. Ilie se odihnesc părinţii patriarhului, Gheorghe şi Domniţa, precum şi două surori (Elvira şi Ileana). În mijloc, unde îşi lăsase loc de veci, este îngropat un nepot de-al lui Miron Cristea, Emilian Antal, care a fost stareţ al mănăstirii.

De asemenea, în biserica veche se află şi o pictură a patriarhului Miron Cristea cu Regele Mihai, precum şi trei icoane foarte valoroase, aduse de Miron Cristea cu ocazia vizitelor întreprinse la omologii săi din Alexandria şi Constantinopol. De precizat şi faptul că cele trei icoane, cu ocazia săvârşirii unei slujbe în ziua de Ispas, au stat pe mormântul Mântuitorului, motiv pentru care se consideră făcătoare de minuni fiindcă s-au umplut cu har.

Ce se mai găseşte la Mănăstirea Sf. Ilie? Un muzeu care cuprinde foarte multe dintre obiectele care i-au aparţinut patriarhului şi cărţi religioase din sec. XVI-XVII, icoane pe lemn şi pe sticlă. Iar deasupra unei intrări se află o scândură, găsită la Mănăstirea Doamnei, şi pe care a fost scris, în slavonă, anul în care s-a terminat uniaţia – 1762.

Un alt monument istoric de categoria A este şi Mănăstirea Doamnei, aflată la intrarea în Topliţa dinspre Gheorgheni. Este ctitoria Doamnei Safta, soţia Principelui Gheorghe Ştefan. Pentru a se ridica mănăstirea, doamna Safta a lăsat o sumă foarte mare de galbeni meşterilor din zonă, dar se pare că, în complicitate cu boierii, banii nu au fost folosiţi cum trebuie. Iar după vreo 10 ani, când a venit înapoi cu gândul să-şi vadă ctitoria – o biserică mare, cu chilii, împrejmuită de zid, cum erau în Moldova – a găsit o biserică mică. A fost foarte supărată şi se zice că de acolo i s-a tras moartea. Se întâmpla la 1568.

Oferta turistică religioasă este completată de Schitul Gura Izvor, aflat pe drumul care porneşte de la Monumentul-Mausoleu spre Munţii Călimani, şi de Catedrala ortodoxă Sfinţii Mihail şi Gavril, a doua ca mărime din judeţ. Pictura catedralei este realizată de Dumitru Belizarie (care a pictat şi Mănăstirea Sf. Ilie, precum şi Catedrala patriarhală), dar poartă şi semnătura lui Andrei Şaguna.

Obiective naturale şi sportive

Şi pentru pasionaţii de natură oferta zonei este generoasă. Topliţa se află la poalele Munţilor Călimani, care sunt cei mai înalţi munţi vulcanici. De aici porneşte unul dintre traseele care duce spre Lacul Iezer, staţia meteo şi, mai departe, către exploatarea de sulf.

Tot din Topliţa începe Defileul Mureşului, care, până la Deda, oferă peisaje superbe şi care adăposteşte o multitudine de peşteri.

În zonă se găsesc trasee de escaladă, iar în Munţii Gurghiu, la vreo 4 ore de mers pe jos sau o oră cu maşina, se află Babele Gurghiului sau stâncile de piatră – sunt formaţiuni vulcanice, cu formă de ciupercă.

La ieşirea din Topliţa spre Gheorgheni, chiar lângă podul spre Gălăuţaş, s-au amenajat lacuri unde se practică pescuitul sportiv. Pe lângă speciile specifice de apă dulce, sunt şi specii de nisetru de Siberia aclimatizate. Tot acolo, iarna se practică pescuitul la copcă, dar şi patinajul pe apa îngheţată.

Legende, istorie şi cultură

La biserica din deal, una greco-catolică, este îngropat (dar nu i se mai cunoaşte mormântul) haiducul Petru Cristea, care a trăit în zonă. Deseori a profitat de faptul că purta acelaşi nume cu Patriarhul Miron, a trăit pentru o perioadă şi în munţi şi a ajutat foarte mult oamenii. După al Doilea Război Mondial, când în toată zona Mureşului era foarte mult armament, Petru Cristea l-a adunat şi a făcut un depozit de muniţie.

În prezent, una dintre doamnele al cărei tată a fost în bandă cu Cristea, are un muzeu etnografic în Călimănel cu obiecte din zonă.

Un alt muzeu etnografic se află în centrul oraşului, unde pot fi văzute obiecte vestimentare şi obiecte pe care oamenii le foloseau în gospodărie.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii