Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În cadrul ultimei şedinţe a Colegiului Prefectural, Serviciul Judeţean Anticorupţie Harghita a adus la cunoştinţa reprezentanţilor instituţiilor publice Strategia Naţională Anticorupţie pentru perioada 2016-2020, prezentată de inspectorul principal de poliţie Corina Trandafir, ofiţer prevenire şi relaţii publice. Strategia Naţională Anticorupţie a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii august a acestui an. România a dezvoltat de-a lungul timpului documente de planificare strategică a luptei împotriva corupţiei începând din anul 2001, când a fost aprobată prima Strategie Naţională Anticorupţie. În prezent, s-a încheiat aplicabilitatea strategiei 2012-2015 şi a fost adoptat acest document, al cărui aplicabilitate se va încheia în anul 2020.
Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) în perioada 2012-2015 şi politicile sectoriale de integritate dezvoltate în această perioadă au produs o schimbare de substanţă în ceea ce priveşte eficienţa măsurilor propuse. Totodată, a generat şi o bună practică internaţională prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluarea la nivelul instituţiilor publice.
Priorităţile SNA 2016-2020
Priorităţile de intervenţie pentru viitor, conform acestei strategii 2016-2020, se referă la instituţionalizarea reacţiei la incidentele de integritate asimilate eşecului de management – incidentele de integritate reprezintă, practic, orice caz de corupţie care se finalizează printr-un rechizitoriu sau hotărâre de condamnare şi care vizează un angajat dintr-o instituţie publică; incidentul de integritate este, într-adevăr, considerat un eşec al managementului instituţional, nu nominal.
Se mai doreşte consolidarea structurilor de prevenire la nivelul instituţiilor publice, precum şi a celor de control intern şi audit. Specializarea de riscuri instituţionale – ceea ce Direcţia Generală Anticorupţie realizează în Ministerul Afacerilor Interne din anul 2009 – se doreşte să se extindă la nivelul tuturor instituţiilor publice. Educaţia anticorupţie atât pentru angajaţi, cât şi pentru manageri. Gestionarea creanţelor provenite din infracţiuni. Şi consolidarea integrităţii în mediul de afaceri.
Scopul SNA 2016-2020 îl reprezintă promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în domeniul prevenirii corupţiei în România.
Pentru fiecare tip de intervenţie descris de strategie sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenţei decizionale şi a guvernării deschise, abordarea fiind sub aspectul prevenirii, educaţiei şi combaterii.
Transparenţa
În vederea dezvoltării unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă atât la nivel local, cât şi la cel central, se doreşte să se creeze Registrul Unic al Transparenţei Intereselor. Pe bază de conformare voluntară, acest registru va afişa informaţii despre persoanele juridice care interacţionează cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice şi acte normative.
Acţiunile reprezentative ale obiectivelor stabilite de către SNA au la bază proceduri realizate şi implementate deja de către Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI şi care sunt apreciate ca bune practici încă din perioada fostei SNA.
Bugetul
Măsurile sunt foarte frumoase, dar ideea este că ele nu trebuie să rămână doar pe hârtie, ele trebuie să fie şi implementate. S-a făcut şi un calcul cu privire la bugetul necesar pentru implementarea acestor măsuri de prevenire şi s-a ajuns la concluzia că este necesar ca fiecare instituţie publică cu un număr mediu de 50 de angajaţi să aloce, în medie, un buget de aproximativ 200.000 de euro pe an.
Pentru măsurile cu caracter de noutate care sunt descrise de actuala strategie este necesar un buget total de aproximativ 85 de milioane de euro.
Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului Justiţiei, cu raportare către Guvern.
Ministerul Justiţiei va comunica anual Parlamentului României o sinteză a stadiului implementării SNA.
Monitorizarea se va realiza prin platformele de cooperare dezvoltate în SNA anterioară, care vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie; iar aceste platforme sunt: platforma instituţiilor anticorupţie; a administraţiei publice centrale; administraţiei publice locale; platforma mediului de afaceri; platforma societăţii civile.
Colaborarea cu alte instituţii
Este adevărat că DGA are competenţă pe personalul MAI, adică pe prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie săvârşite de acesta. Totuşi, DGA este deschisă colaborării cu orice instituţie publică; este suficient să spună. O colaborare foarte fructuoasă a fost, anul acesta, cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita, atât pe ceea ce înseamnă identificarea riscurilor de corupţie, pentru că ei au această procedură asumată de către Ministerul Educaţiei, cât şi pe ceea ce înseamnă prezentarea cazuisticii, a reglementărilor în vigoare pe acest domeniu al prevenirii corupţiei către angajaţii instituţiilor publice.
