Spre nesfârşitul unei idei… | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 19 septembrie 2021
Home » Cultură » Spre nesfârşitul unei idei…
Spre nesfârşitul unei idei…

Spre nesfârşitul unei idei…

Motto:

Doamne, aici mi-ai arătat şi arăt/cum se naşte îngerul din omăt,/cum se sapă fântânile din cer,/cum lăcrimează tainele în ger./Doamne, aici mi-ai prelins în fire/ochiul tău şi pasul tău, subţire,/ în trupul lemnului surâzând…/Doamne, aici fă-mă să fiu blând;/lângă chip de biserică şi mână de om,/Doamne, aici fă-mă iarnă şi fă-mă pom.                                            (Valentin Marica, Aici, la Bilbor)

 

Am fost, iar, la Bilbor într-un februarie al zăpezilor inefabile, ca să ducem mai departe firul, cum ar fi spus Octavian Goga; firul vieţii şi al operei lui Octavian Codru Tăslăuanu, cel care a vrut până-n străfunduri să vadă; străfunduri de istorie, de spiritualitate, de ideal naţional şi demnitate umană, din care, aflându-le, şi-a luat adevăr pentru minte şi dumnezeire pentru suflet.

În emoţia creată la deschiderea Zilelor Octavian Codru Tăslăuanu, ediţia a VIII-a 2015, prin Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului, impresionat de vrednicia gazdelor – primarul Ilie Trif, prea-cucernicul părinte protopop Dumitru Apostol, astriştii Cercului Luceafărul şi copiii Bilborului – am simţit că în noi e încă veac ceresc, că se mai pot spori inimile măcar cu încă o ardere… S-au sporit, la Zilele Octavian Tăslăuanu, prin pagini de exegeză, lansările de cărţi şi publicaţii, slujba de pomenire de la bustul cărturarului, prin bucuria întâlnirii celor care întăresc idei şi atitudini, elucidând să nu dibuim mereu pe întuneric şi să improvizăm, cum scria Octavian Codru Tăslăuanu în Sub flamurile Naţionale, note şi documente din războiul de întregire a neamului.

Prin acribia ştiinţifică a comunicărilor prezentate şi noutatea ideatică a acestora, Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Daniel Nicolae, Alin Spânu, Vilică Munteanu, Liviu Boar, Valentin Marica şi Angelica Maria Stan au argumentat actualitatea biografiei culturale a lui Octavian Codru Tăslăuanu, rememorând jertfa, mucenicia, voinţa pilduitoare, neşovăirea, biruinţa cărturarului şi omului. Sesiunea de comunicări nu a fost o repede ochire (cum se mai întâmplă!), ci răstimp de judecată. Vorbind despre Octavian Codru Tăslăuanu, autorii comunicărilor au vorbit despre noi înşine.

O dominantă a Zilelor Octavian Codru Tăslăuanu a fost cartea cea nouă. Să ne trezim la viaţa spirituală prin cărţi, consemna Mircea Eliade în Încercarea labirintului, organizatorii probând reflecţia filozofului prin lansarea câtorva noutăţi editoriale, în primul rând revista editată la împlinirea a 139 de ani de la naşterea ilustrului cărturar, cuprinzând, prin grija prof. Vasile D. Stan şi a prof. Mărioara Angelica Stan, comunicările de la ediţia a VII-a, 2014, a Sesiunii Naţionale Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului. Se spune că atunci când deschizi o carte te întâlneşti cu autorul, cu avatarurile lui, cu plutirile lui în sublim sau în neant, iar când închizi cartea te întâlneşti cu tine. Ne-am întâlnit cu autori inspiraţi şi, prin ei, cu noi înşine, citându-i, admirativ, pe istoricii Lucian Giura şi Dumitru Ţepeluş cu Despărţământul Astra Topliţa, pe autorii revistei Buzăul Ardelean, pe dr. Liviu Boar cu Arhivele mureşene, serie nouă, nr. III pe 2014 şi, nu în ultimul rând, pe Nicolae Băciuţ, care a prezentat revista Vatra veche şi o carte ce s-a născut din urâtul şi absurdul timpului pe care-l trăim, Între Csilla şi Caribda. Nicolae Băciuţ a susţinut şi un recital de poezie, readucându-i în fiorul clipei, cum numai Poetul cu expresivitatea lui o poate face, pe Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru.

Am fost la Bilbor într-un amfiteatru al ideilor şi trăirilor afective alese, dovedind că cei care au, în numele înainte-mergătorilor, voinţă, bun-simţ şi frică de Dumnezeu, cei care ştiu că istoria e povestea felului în care omul ia lucrurile în propriile mâini, au şi cale spre înmulţirea binelui spiritual, spre ceea ce Octavian Codru Tăslăuanu dorea timpului viitor, inteligenţă şi energie, nu vrajbă şi nesocotinţă. Cu inteligenţă şi energie, cercetători, cadre didactice, specialişti ai arhivelor naţionale, scriitori, jurnalişti din Sfântu-Gheorghe, Bucureşti, Bacău, Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc, Topliţa Română, Subcetate Mureş şi Bilbor au făcut ca ideea de demult a scriitorului Ilie Şandru, acea de a-l face cunoscut pe Octavian Codru Tăslăuanu prin leagănul natal, Bilborul, să meargă înspre un nesfârşit al ei.

Valentin MARICA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.