Spaţiul în care se împletesc destine…

Nu ştiu câţi dintre cititorii noştri au reuşit să treacă pragul celor cinci muzee din judeţul Harghita, instituţii de cultură aflate în serviciul societăţii care conservă, cercetează, restaurează comunică şi expun, în scopul cunoaşterii şi recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, precum şi a mediului înconjurător, dar eu, recunosc, nu am reuşit. O voi face însă de aici încolo, convinsă fiind că numai astfel voi înţelege mai bine oamenii locului şi preocupările lor, cele de acum şi cele de altădată, care, într-un anume fel, sub arcul clădit peste timp, fac posibilă împletirea unor destine despărţite de vremi prin câteva generaţii. De ce spun asta? Pentru că, potrivit unor date conţinute într-un material al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Harghita, prezentat în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural din luna august a.c., „istoria celor cinci muzee de drept public, de importanţă locală, datează din secolul al XIX-lea”.

Unificate în 1985, muzeele din Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu-Secuiesc şi Cristuru-Secuiesc au devenit secţii ale Complexului Muzeal Judeţean Harghita, pentru ca nouă ani mai târziu, prin divizare, celor patru unităţi muzeale să li se mai alăture şi cea din Topliţa.

Fără a mai zăbovi asupra unor detalii de ordin administrativ, vă invit, stimaţi cititori, să le trecem pragul împreună, pornind de la Muzeul Secuiesc al Ciucului, înfiinţat în 1930, pe baza unor colecţii anterioare şi a colecţiei alcătuite de societatea muzeală din Miercurea-Ciuc. Instituţionalizat în 1949, muzeul, care fiinţează din 1970 în Cetatea Mikó, ea însăşi monument istoric, cuprinde piese de istorie; arheologie – tezaurul dacic de argint de la Sâncrăieni; etnografie; artă – sculpturi şi picturi medievale, desene şi acuarele, colecţia de carte veche (Biblioteca Franciscană de la Şumuleu-Ciuc) şi o secţie în aer liber, pe terenul din spatele cetăţii.

Cu convingerea că restul exponatelor le veţi descoperi dumneavoastră, vizitatorii acestui obiectiv, eu mă îndrept către Muzeul „Tarisznyás Márton” din Gheorgheni, care poartă numele fondatorului său, găzduit fiind de o clădire, monument de arhitectură în stil baroc, construită în 1787. Ce puteţi vedea aici? Multe, între ele cărţile vechi ale Parohiei armene şi picturile lui Karácsony János.

În Odorheiu-Secuiesc, Muzeul „Haáz Rezső”, al cărui inventar datează din 1797, deţine material arheologic, numismatic, de istorie locală, arhivistic, etnografic, mobilier pictat, colecţii de artă contemporană şi… lista ar putea continua. Eu las însă acest lucru pe seama dumneavoastră şi vă mai spun doar atât: muzeul va mai funcţiona în sediul actual circa doi ani, întrucât clădirea care îl găzduieşte a fost retrocedată!

Secţie a fostului Complex Muzeal Judeţean Harghita, Muzeul Etnografic din Topliţa a fost inaugurat pentru public în 1998, activitatea propriu-zisă de înfiinţare fiind desfăşurată începând cu 1997, de către muzeografii Dorel Marc şi Zorel Suciu, sprijiniţi de Consiliul local Toplița şi de unii colaboratori.

Muzeul deţine obiecte ce ilustrează aspecte privind structura ocupaţiilor tradiţionale în zonă; obiecte ce ilustrează portul popular, amenajarea şi împodobirea locuinţei; instalaţii tradiţionale; obiecte ce ilustrează aspecte ale vieţii spirituale şi încă multe altele pe care cred că veţi fi bucuroşi să le găsiţi singuri.

Înfiinţat în 1946, în clădirea fostului Cazinou, Muzeul orăşenesc „Molnár István” din Cristuru-Secuiesc este reorganizat în 1960 şi expune piese din neolitic şi din epoca bronzului, unelte şi instalaţii de industrie populară, toate într-o ordine cuvenită, nu aşa cum o prezint eu. Dar o fac intenţionat, spre a vă trezi curiozitatea. Pentru că aşa, ca şi mine, şi dumneavoastră, cititorii jurnalului „Informaţia Harghitei”, vieţuitori pe aceste frumoase meleaguri, cred că veţi găsi o fereastră în programul de concediu sau în cel al unei zile obişnuite pentru a o acoperi cu o vizită la unul din muzeele harghitene…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii