Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Sesiunea Ştiinţifică Anuală a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a XVIII-a – Arheologie şi Etnografie românească (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 17 ianuarie 2022
Home » Cultură » Sesiunea Ştiinţifică Anuală a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a XVIII-a – Arheologie şi Etnografie românească (I)
Sesiunea Ştiinţifică Anuală a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a XVIII-a – Arheologie şi Etnografie românească (I)

Sesiunea Ştiinţifică Anuală a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a XVIII-a – Arheologie şi Etnografie românească (I)

MNCR a desfăşurat online o serie de evenimente cuprinse în cea de-a XVIII-a ediţie a Sesiunii Ştiinţifice Anuale a MNCR. Vorbim despre colocviul ştiinţific cu tema „Patrimoniul etnografic din Carpaţii Răsăriteni: cercetare, conservare şi valorizare” (9 decembrie), colocviul ştiinţific ,,Arheologia perioadei de trecere de la epoca târzie a fierului la epoca romană în Dacia: contacte şi conflicte în secolele I-II p. Chr.” (10 decembrie) şi mesele rotunde cu temele Managementul integrat şi salvgardarea patrimoniului arheologic. De la concepte teoretice la bune practici şi aplicabilitate; Natura, tipologia şi valenţele patrimoniului arheologic (11 decembrie) şi Cooperarea actorilor principali ai salvgardării patrimoniului arheologic – deziderat imposibil? (13 decembrie).

Secţiunea Etnografie/Patrimoniul etnografic din Carpaţii Răsăriteni – cercetare, conservare, valorizare

„Plecând de la premisa că în prezent, dezvoltarea accelerată a civilizaţiei moderne are repercusiuni grave asupra culturii populare, considerăm că recuperarea şi salvarea patrimoniului etnografic reprezintă cel mai urgent şi necesar lucru, deoarece acesta este vulnerabil – avem în vedere degradarea fizică a patrimoniului material şi dispariţia purtătorilor de patrimoniu imaterial. În cadrul acestui eveniment ne propunem să angajăm discuţii referitoare la realităţile din teren şi preocupările legate de cercetarea, conservarea şi valorizarea patrimoniului etnografic (material şi imaterial) din arealul Carpaţilor Răsăriteni”, au subliniat Florina Bănică şi Florentina Teacă, responsabile cu organizarea secţiunii.

Moderator al sesiunii a fost etnolog Dr. Ligia Fulga. Seria expunerilor a fost deschisă de comunicarea Rezultate ale cercetărilor de teren din zona Poiana Sărată, legate de transhumanţa poienarilor în Basarabia şi Crimeea, prezentată de Ligia Fulga şi Carmen Marin, prin care s-au prezentat rezultatele cercetării realizate de autoare în Poiana Sărată, urmărind analizarea unei noi zone a oierilor transilvăneni şi aspecte precum identificarea satelor cu urmaşi ai familiilor de mocani, reconstituirea familiilor, identificarea unor forme de păstorit practicat azi în sudul Basarabiei, identificarea unor elemente de etnografie ce indică apartenenţa la grupurile de mocani şi identificarea unor elemente comune cu celelalte grupuri de oieri transilvăneni prin costum, obiceiuri, lexic, drumuri de transhumanţă şi practici economice.

Constantin Secară a prezentat audienţei noţiuni şi rezultatele unor cercetări centrate pe etnomuzicologie în expunerea sa Culegerea, arhivarea şi sistematizarea folclorului românesc din zona Arcului Intracarpatic. Cronologie şi metodologie.

De la Dorel Marc (Muzeul Judeţean Târgu-Mureş) am aflat aspecte legate de Etnoarheologia arealului Carpaţilor Răsăriteni între necesitate si realizări prin studiile de caz Plutăritul lemnului la Tulgheş pe Bistricioara şi la Topliţa pe Lomaş. „Aceste construcţii şi mijloace tehnice forestiere de transport (…) erau costisitoare şi necesare stăpânirii unor tehnici şi procedee silvice pe care locuitorii satelor montane le-au asimilat în timp…”, afirma autorul.

Karla Roşca (Muzeul ASTRA Sibiu), responsabilă pentru expertizarea unui lot de 33 de piese ceramice din patrimoniul MNCR, a prezentat Câteva consideraţii cu privire la piesele clasate din colecţia de ceramică etnografică a MNCR. Experta a ajuns la concluzia că piesele ceramice în cauză au fost realizate în ateliere rurale respectiv în cooperative din Turda, Cluj, Mădăraş şi Dăneşti, este vorba despre piese rare, cu o valoare artistică aparte, aflate pe cale de dispariţie, motive cu care a fost argumentată clasarea.

Antonela Lungu şi Melinda Puskás au prezentat comunicarea Digitizarea, o metodă de perpetuare a motivelor tradiţionale din patrimoniul textil, metodă prin care propun transformarea în materiale digitale/desene digitale ale unor modele tradiţionale pentru păstrarea şi perpetuarea lor în timp.

Despre Viitorul muzeu în aer liber din Voineşti, Covasna, proiect prioritar al MNCR, aflat în curs de realizare, a vorbit Florina Bănică, muzeograf MNCR, implicat direct în ultimii ani în procesul de conturare şi implementare al acestui proiect important pentru MNCR. Florina Bănică a prezentat aspecte legate de patrimoniul etnografic al MNCR şi grupele tematice care se vor regăsi în viitorul muzeu. Astfel se doreşte realizarea unui nou muzeu dinamic şi atractiv, care să sporească accesibilitatea publicului la patrimoniul MNCR, precum şi valorizarea unui patrimoniu etnografic valoros care momentan se află în depozite.

Florentina Teacă (MNCR), în comunicarea Sântilia voineştenilor: trecut şi prezent, a vorbit despre vechea sărbătoare românească, reprezentativă pentru comunitatea din Voineşti, Covasna, punctând aspecte legate de istoricul acestei sărbători, practicile din zilele noastre, importanţa acesteia pentru păstrarea tradiţiei în comunitate şi întreţinerea prin aceasta a unei coeziuni sociale.

Dan Buzea (MNCR) a propus o discuţie centrată pe jocuri străvechi regăsite în comunităţile locale. Tema expunerii a fost Trânta ciobănească de la Covasna, tradiţie şi competiţie, o practică în divertismentul rural de altădată, o luptă corp la corp, care face parte din sărbătoarea sântiliei, fiind un joc de rezistenţă în care cel mai mult contează agilitatea în mişcare a participantului. Investigarea unor astfel de practici a avut loc la MNCR în cadrul unui proiect privind cercetarea patrimoniului cultural imaterial. Dan Buzea a exemplificat cu practici asemănătoare regăsite în zone pastorale din Europa (Franţa, Italia, Spania, Elveţia).

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.