Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

„Portrete ale Orientului şi ale Occidentului” – extravagantul dialog între barocul rafinat de la Apus şi ritmurile folclorului de la Răsărit | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Cultură » „Portrete ale Orientului şi ale Occidentului” – extravagantul dialog între barocul rafinat de la Apus şi ritmurile folclorului de la Răsărit
„Portrete ale Orientului şi ale Occidentului” – extravagantul dialog între barocul rafinat de la Apus şi ritmurile folclorului de la Răsărit

„Portrete ale Orientului şi ale Occidentului” – extravagantul dialog între barocul rafinat de la Apus şi ritmurile folclorului de la Răsărit

Interviu cu Erich Türk, organist, dirijor de cor, membru al Ansamblului Baroc „Transylvania” şi al altor formaţii camerale, despre o colaborare muzicală  fascinantă România-Franţa

Concertul „Portrete ale Orientului şi ale Occidentului” este rodul colaborării dintre „Stradivaria – Ensemble Baroque de Nantes” din Franţa şi Ansamblul Baroc „Transylvania” din Cluj-Napoca, în cadrul „Saisoncroisée France-Roumanie” al Institutului Francez. În cadrul acestui sezon, Ansamblul „Stradivaria” călătoreşte pe urmele istoriei francofoniei comune, invitând Ansamblul „Transylvania” la o întâlnire între muzicieni, la Porţile Orientului.

„Colaborarea este foarte plăcută pentru ambele părţi şi se datorează unui hazard fericit prin care dl Daniel Cuiller, conducătorul Ansamblului Stradivaria, a aflat de sezonul România-Franţa, a contactat Institutul Francez din Cluj, care m-a contactat pe mine şi iată că, după câteva tatonări timide iniţiale, s-a concretizat de-a lungul lunilor un proiect foarte frumos, atât ca şi program, cât şi în privinţa contextelor în care este prezentat”, ne-a explicat maestrul Erich Türk, apreciat organist, dirijor de cor, membru al Ansamblului Baroc „Transylvania” şi al altor formaţii camerale. Artistul ridică un colţ al cortinei, dezvăluindu-ne că „ideea de bază a programului este o întâlnire între muzica şi muzicienii Orientului şi Occidentului: în prima parte, Stradivaria prezintă muzica rafinată şi sofisticată a Occidentului (lucrări de Telemann, Marais şi Couperin), în a doua parte, Ansamblul Baroc Transylvania prezintă Orientul cu suite din Codex Caioni, precum şi din manuscrise vechi maghiare şi româneşti, iar în încheiere cele două ansambluri cântă împreună arii compuse de sibianul Johann Sartorius, care reprezintă cultura săsească (de factură occidentală) în Transilvania secolului al XVIII-lea”.

Spectacolul „Portrete ale Orientului şi ale Occidentului” aduce în atenţia melomanilor lucrări deosebit de valoroase ale repertoriului baroc, oferind auditoriului privilegiul de a se bucura, deopotrivă, de o interpretare remarcabilă, pe instrumente istorice cu un potenţial expresiv surprinzător, precum flautul drept, viola da gamba şi clavecinul, înfăţişate publicului din Miercurea Ciuc exclusiv în cadrul Universităţii şi Festivalului de Muzică Veche. „Acest program a fost prezentat deja în cadrul a două concerte în Franţa (în 3 şi 4 martie 2019, la Sautron, respectiv la Nantes), apoi în cadrul Festivalului de Muzică Barocă La Stravaganza din Cluj (în 20 iunie) şi în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (în 21 iunie). Concertul din Miercurea Ciuc reprezintă încheierea proiectului, dar şi a Sezonului România-Franţa, în chiar Ziua Naţională a Franţei, 14 iulie”, a precizat Erich Türk.

Piesele care vor fi prezentate în concert au fost alese cu grijă, pentru a contura specificul celor două culturi: cea occidentală şi cea orientală. Pentru mai multe şi pertinente amănunte am apelat la sprijinul specialistului. „Programul prezentat de Stradivaria se asociază cu palatele aristocraţilor şi regilor secolului al XVIII-lea, ne putem închipui această muzică în saloanele pictate şi aurite de la Versailles, în faţa unor ascultători parfumaţi, cu peruci şi danteluţe. În cultura noastră, cu precădere în cea transilvană, au co-existat piese contemporane importate din Occident (în general muzică italiană şi germană) cu folclorul local, lucru demonstrat, de altfel, foarte fidel de Codex-ul Caioni din secolul al XVII-lea, dar şi de manuscrisul de la Sf. Gheorghe din 1757. Programul nostru conţine şi piese de dincolo de Carpaţi, din Moldova şi Valahia de la începutul secolului al XIX-lea, piese cu puternică influenţă orientală, care au mare succes la public. Interesant este că, în sursele de epocă, mai multe dintre aceste piese au titluri franceze, ceea ce documentează ambiţiile elitelor româneşti din acea vreme de a se apropia de Occident prin francofonie şi constituie şi un frumos liant în cadrul prezentei colaborări româno-franceze”, a punctat Erich Türk.

Vorbind despre eruditul călugăr franciscan Ioan Căianu, căruia îi este dedicată actuala ediţie a Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, interlocutorul nostru a remarcat amprenta definitorie pe care umanistul şi-a lăsat-o asupra culturii din Transilvania. „Codex-ul Caioni este o sursă inestimabilă despre viaţa muzicală transilvană a secolului al XVII-lea, conţine muzica modernă occidentală a vremii (Viadana, Schutz, Banchieri, Grandi etc.), alături de dansuri de curte sau folclorice. Este un manuscris care arată preocupările unui muzician universal din acea vreme, care era activ atât la slujbele bisericeşti, cât şi la seratele elevate din saloanele aristocraţilor, dar şi la petrecerile oamenilor simpli. Pe lângă asta, Caioni era un umanist de prim rang al vremii. A înfiinţat o tipografie, dar a şi construit orgi”, a detaliat artistul.

Amintindu-mi de excepţionalele concerte de orgă susţinute în ţară, dar şi de turneele în străinătate efectuate de profesorul Erich Türk, ridicând în picioare marele public în Europa, la New York ori în Manhattan, l-am rugat să facă un exerciţiu de imaginaţie: ce l-ar întreba pe călugărul constructor de orgi, dacă, nesocotind legile naturii, ar avea şansa să stea faţă în faţă cu acesta? „Fiind preocupat de cercetarea istoriei orgilor transilvane, cea mai mare curiozitate a mea ar fi legată de acest aspect. În Secuime, majoritatea constructorilor de orgi locali apar abia la mijlocul secolului al XIX-lea. Înainte, sunt documentate lucrări şi influenţe ale constructorilor saşi din zonele vecine (Sighişoara, Braşov). Există, însă, orgi păstrate din secolele al XVII-lea şi poate chiar al XVII-lea, despre a căror origine nu ştim nimic. Posibil să fi provenit de la saşi, dar posibil să fi fost construite de constructori secui. În afară de Caioni, însă, nu ştim de nici un constructor şi dintre orgile lui Caioni nu se ştie dacă s-a păstrat vreuna. Păcat că nu se întrevede o şansă de a discuta cu el, chiar aş avea multe întrebări…”, a declarat artistul, care a desluşit tainele orgii şi clavecinului de la profesori renumiţi precum Ursula Philippi (Cluj), Mihai Rădulescu (Viena), Ilton Wjuniski (Paris) şi Gordon Murray (Viena), câştigător al premiului publicului şi al locului II la Concursul Internaţional de Orgă „J.S. Bach” din Bruges (Belgia) în anul 2000.

Maestrul Erich Türk participă la Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc încă din anul 2005 şi spune, cu bucurie, că nu a ratat nici o ediţie până acum. „Am onoarea şi plăcerea să revin anual la Miercurea Ciuc, de fiecare dată cu mare drag! Aici, atât artiştii, cât şi publicul se simt minunat şi toţi pleacă de fiecare dată fericiţi, îmbogăţiţi. De asemenea, admir setea de cultură a publicului din Miercurea Ciuc, care este un public elevat, entuziasmat, cald şi mai ales foarte numeros, raportat la mărimea oraşului. Practic, toate concertele se desfăşoară cu sala plină”, a afirmat domnia sa. Artistul ne-a mărturisit că muzica veche reprezintă ocupaţia sa preferată, „deşi nu singura”, ca organist şi profesor fiind preocupat de muzica din toate epocile stilistice. „În viaţa de zi cu zi cânt la orgă, la clavecin, în ansambluri camerale, predau, înregistrez şi produc CD-uri – dar cel mai fericit sunt, din punct de vedere profesional, cântând bassocontinuo împreună cu colegi muzicieni buni”, a menţionat Erich Türk.

A ţinut, de asemenea, să-şi manifeste „toată admiraţia” pentru echipa Centrului Cultural Judeţean Harghita, care îşi aşteaptă artiştii „cu braţele şi mai ales urechile deschise” şi în a căror companie „putem să înflorim şi să ne bucurăm de frumuseţea şi bogăţia pe care ne-o oferă tuturor muzica veche” an de an, pentru „job-ul extraordinar” pe care îl face, „toate problemele administrative şi logistice fiind temeinic planificate şi rezolvate, astfel încât totul merge ca o maşinărie unsă perfect”.

În opinia maestrului Erich Türk, Festivalul de Muzică Veche, organizat anual în municipiul reşedinţă al judeţului Harghita, „este o binefacere, în primul rând pentru noi, cei puţini, dar totuşi din ce în ce mai mulţi muzicieni din România pe care ne preocupă muzica veche”.

DANIELA MEZEY, foto: Ádám Gyula

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.