Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş: Peste 18,7 milioane lei din fonduri europene pentru conservarea speciilor şi habitatelor, dar şi pentru actualizarea planului de management | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 iunie 2022
Home » Agricultură/Ecologie »
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş:
Peste 18,7 milioane lei din fonduri europene pentru conservarea speciilor şi habitatelor, dar şi pentru actualizarea planului de management
<h5><i>Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş:</i></h5> Peste 18,7 milioane lei din fonduri europene pentru conservarea speciilor şi habitatelor, dar şi pentru actualizarea planului de management

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş:
Peste 18,7 milioane lei din fonduri europene pentru conservarea speciilor şi habitatelor, dar şi pentru actualizarea planului de management

Reprezentanţii Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş (PNCB-H) au semnat, recent, contractele pentru implementarea a două proiecte finanţate din fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în valoare totală de peste 18,7 milioane lei.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că primul proiect, în valoare de 14,2 milioane lei, vizează implementarea în perioada următoare a mai multor măsuri active de conservare a speciilor şi habitatelor de pe suprafaţa ariei protejate. Este vorba despre măsuri incluse în planul de management al parcului, care este aprobat prin ordin de ministru, însă pentru realizarea cărora nu au existat resurse financiare.

Concret, în proiect este prevăzută reabilitarea unor habitate forestiere, prin plantarea de păduri de molid. De asemenea, este inclusă plantarea unor fâşii de galerii de arini pe malul Lacului Roşu, acolo unde aceşti arbori au îmbătrânit şi au căzut în apă, fără a se mai regenera, având în vedere fluxul mare de turişti. Acesta a amintit că anul trecut, printr-un demers al ministrului Mediului, a început prima acţiune de conservare a Lacului Roşu, deoarece cea mai mare problemă o reprezintă faptul că lacul se colmatează şi în maximum 80 de ani riscă să dispară, dacă nu se iau măsuri. În acest sens s-a început decolmatarea unui baraj de retenţie, iar pe malul acestui baraj se vor planta astfel de galerii de arin, care reţin solul, fiind habitatul lor natural.

Măsură pentru a opri urşii să mai vină în staţiunea Lacu Roşu

O altă măsură vizează plantarea a 2,5 hectare de zmeur şi afin la baza Masivului Suhardul Mic, pentru ca urşii să nu mai vină în staţiunea Lacu Roşu în căutare de hrană. „A început să fie o problemă vara că intră urşii în staţiunea Lacu Roşu. Şi atunci a fost o idee (…) această făşie de zmeură şi afini, care sperăm să fie o sursă de hrană în perioada când e maxim fluxul turistic la Lacul Roşu, să aibă o alternativă. Ştim cam unde sunt culoarele de migraţie (…) e o zonă care poate fi uşor controlată de rangeri, de Jandarmeria Montană, lucrăm împreună. Mulţi au zis că vom atrage culegătorii, dar fiind într-o zonă care e accesibilă printr-o singură intrare, închisă cu barieră, colegii noştri sunt acolo în fiecare zi şi jandarmii montani”, a declarat directorul PNCB-H.

În cadrul proiectului se vor mai realiza scări de peşti pe pârâul Bicaz, unde au fost construite poduri „şi la fiecare pod sunt aşa-numitele praguri care frânează puterea apei”, în cazul unor viituri. Potrivit directorului PNCB-H, aceste praguri nu sunt mari şi cele mai multe pot fi traversate de păstrăvi. Însă există o specie de peşti, zglăvoacă, foarte rară în Românie, care trăieşte în apele curate repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos, ori acoperit cu bolovani. Această specie, zglăvoacă, din cauza acestor praguri nu mai poate migra. „Dacă vine o viitură (…) nu mai poate repopula habitatele iniţiale. Şi noi facem nişte scări de peşti speciale, ca o rampă, pe care sunt încrustate pietre, cu o înclinaţie specială şi care pot fi traversate”, a spus Hegyi Barna.

Acesta a mai explicat că în proiect este inclusă şi repopularea pâraielor cu zglăvoacă în amonte de Lacu Roşu. În aceste pâraie a fost realizată o monitorizare de către specialişti şi s-a constatat că încă mai există exemplare de zglăvoacă, însă dacă va exista o poluare accidentală sau o viitură, atunci există riscul dispariţiei acestei populaţii.

O altă măsură se referă la închiderea unor peşteri din Cheile Bicazului, care nu au destinaţie turistică, însă majoritatea pot fi accesate cu tehnici de escaladă şi unii oameni intră în ele, fac focul, distrug formaţiuni şi afectează liliecii. Vor fi închise cinci peşteri, cu grilaje care nu opresc migraţia liliecilor.

O altă activitate a proiectului este monitorizarea tuturor speciilor şi habitatelor care există în parcul naţional.

Proiectul „Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, incluzând siturile natura 2000 ROSCI0027 şi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăşmaş, care vizează habitatele de interes comunitar 91E0*, 9410 şi de pajişti şi grupele de specii de avifaună, mamifere, ihtiofaună şi amfibieni” se va finaliza pe 31 decembrie 2023, conform termenului prevăzut în contractul de finanţare.

Revizuirea planului de management integrat al Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Al doilea proiect despre care a vorbit Hegyi Barna se referă la revizuirea planului de management integrat al Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, cu o valoare de 4,5 milioane lei, întreaga sumă reprezentând cheltuieli nerambursabile. Actualul plan de management a intrat în vigoare în urmă cu cinci ani.

Prin intermediul noului proiect se doreşte „cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor sălbatice de interes comunitar sau naţional în vederea determinării măsurilor pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţa comunitară sau naţională” din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Vorbind despre importanţa celor două proiecte, directorul PNCB-H a declarat: „Trebuie să ştim exact ce avem, ca valoare, după aia să ştim în ce stare este acea valoare naturală şi după aceea trebuie să ştim ce trebuie să facem ca să menţinem acea stare, dacă e bună sau să o aducem la o stare acceptabilă sau bună. Şi asta trebuie să facem: periodic să monitorizăm, să cartăm, să luăm măsuri – unele îşi fac efectul în 5-10 ani. (…) Sunt foarte importante (cele două proiecte – n.r.), la fel de importante ca şi educaţia ecologică”.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a fost înfiinţat în 1990 pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea ecoturismului şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii. Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice.

PNCB-H are o suprafaţă totală de aproximativ 6.800 hectare şi se întinde pe raza teritorială a judeţelor Harghita şi Neamţ. (Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.