Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Brazii se pot achiziţiona de la Ocoalele Silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş, unde mai sunt păduri proprietate publică a statului
În acest an, Direcţia Silvică Harghita va oferi spre vânzare un număr de 1.030 de pomi de Crăciun, din specia brad. Preţurile brazilor de Crăciun sunt cuprinse între 25 şi 35 de lei, în funcţie de înălţime: până la 1,30 m – 25 lei; între 1,31 şi 2 metri – 30 de lei; între 2 şi 3 metri – 35 de lei.
Pomii vor fi puşi la vânzare la Ocoalele Silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş, unde direcţia silvică mai administrează o suprafaţă de aproximativ 23.000 ha fond forestier de stat. La Ocoalele Silvice Miercurea Ciuc şi Homorod nu mai sunt suprafeţe forestiere de stat, astfel că nu se vor vinde pomi de Crăciun.
Directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că la cele trei ocoale silvice unde se vor vinde brazii va exista personal zilnic, care asigură şi eliberarea documentelor de transport, precum şi cele financiar-contabile. Şeful DS Harghita a atras atenţia celor care transportă pomii de Crăciun că pe traseu sunt foarte multe controale, iar dacă nu au toate documentele asupra lor riscă şi o amendă consistentă, pe lângă confiscarea brazilor.
Potrivit sursei citate, direcţia silvică încearcă, ca de fiecare dată în ultimii ani, de când suprafeţele forestiere au fost retrocedate şi au rămas foarte puţine terenuri de administrat din pădurea statului, să facă faţă unor nevoi minime locale a cererii de pomi de Crăciun. Astfel că ocoalele silvice încearcă să recolteze brazi pentru cei care nu au de unde să-şi cumpere pomul de Crăciun.
Directorul DS Harghita a spus că pomii recoltaţi de ocoalele silvice provin din lucrări de îngrijire şi nu se recoltează cu preponderenţă brazii frumos conformaţi, ci cei care nu sunt de viitor. „Astfel că nu sunt perfecţi, aşa cum vedem în reclame”, iar cererea nu este una foarte pronunţată.
Ing. Cătălin Mutică a explicat că Harghita este un judeţ preponderent montan, foarte multe suprafeţe sunt private şi există şi alte posibilităţi pentru procurarea pomului de Crăciun autentic: din pădurile proprietate privată a persoanelor fizice sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier (păşuni împădurite). De asemenea, în judeţ mai sunt şi alţi proprietari de păduri – composesorate, primării, parohii etc. „Există o gamă largă de proprietari care pot să asigure un pom de Crăciun autentic, recoltat legal, din pădurile judeţului”, a precizat şeful direcţiei.
Totodată, în această perioadă, personalul ocoalelor silvice de stat asigură serviciile de marcare a brazilor şi tot ce generează din acestea, inclusiv întocmirea documentelor de transport, pentru pomii care se recoltează de pe terenurile proprietate privată administrate de instituţie.
Directorul DS Harghita: „Părerea mea este că varianta pomului de Crăciun recoltat legal din terenurile forestiere (…) e cea mai ecologică formă de procurare a bradului de Crăciun”
Pe lângă brazii de Crăciun recoltaţi din păduri, mai sunt pe piaţă pomii care sunt crescuţi în pepiniere, perfecţi şi care au un preţ mai mare sau pomii artificiali. În legătură cu achiziţionarea pomilor din plastic, directorul DS consideră că sunt mulţi care cred că prin cumpărarea acestora protejează natura, dar de fapt sunt cei mai poluanţi: pe lângă faptul că este necesară o forţă de muncă mai importantă, transportul efectuat cu camioane sau vapoare, dacă e din China, sunt foarte poluatoare. La care se adaugă faptul că plasticul nu este biodegradabil.
„Părerea mea este că varianta pomului de Crăciun recoltat legal din terenurile forestiere (…) e cea mai ecologică formă de procurare a bradului de Crăciun, cea care dăunează cel mai puţin mediului înconjurător”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Conform sursei citate, în mod normal, într-o regenerare naturală de brad şi de molid există peste 15.000 de puieţi la hectar la prima germinare şi la prima încolţire. O pădure care ajunge la 100 de ani are aproximativ 400 de arbori la hectar. Deci, în timp, din 15.000 de puieţi se ajunge la 400, toţi ceilalţi dispar de pe suprafeţe, într-o formă sau alta, cei mai mulţi din cauze naturale. „Şi atunci, faptul că unii dintre ei se folosesc ca pomi de Crăciun nu înseamnă nici un fel de degradare a mediului”.
Pe de altă parte, probleme apar unde se defrişează plantaţiile existente ca să se recolteze pomi bine conformaţi şi cu o valoare mare. „Acolo da, e un dezastru. Dar din zona tăierilor de îngrijiri, a tăierilor legale, acolo practic nu este nici un fel de impact negativ asupra mediului”, susţine directorul DS Harghita.
În judeţ, în această perioadă se vor intensifica controalele
Ing. Cătălin Mutică a mai declarat că în această perioadă silvicultorii direcţiei participă la acţiuni comune pe linie silvică cu alte instituţii din judeţ, deoarece creşte presiunea asupra pădurii din cauza necesarului de lemn de foc şi a pomilor de Crăciun. „E o lună în care infracţionalitatea silvică are un potenţial de creştere, încercăm să facem faţă”. Totuşi, faţă de situaţia din urmă cu mai mulţi ani, infracţionalitatea silvică se încadrează în limite normale, dacă putem spune aşa. Acţiunile de control sunt coordonate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita, la care participă Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, Garda Forestieră, Biroul Vamal, Finanţele Publice judeţene, în acest sens fiind încheiate protocoale de colaborare.
În urmă cu 10-15 ani, numai Ocolul Silvic Topliţa întocmea documente pentru 200.000-250.000 de pomi
Dacă în ultimii ani, Direcţia Silvică Harghita a oferit spre vânzare aproximativ 1.000 de brazi de Crăciun, directorul instituţiei amintea că în urmă cu 10-15 ani, numai la Ocolul Silvic Topliţa, de exemplu, se întocmeau documente pentru 200.000-250.000 de pomi. Se tăiau în special regenerările de molid, specie care este mult mai răspândită în judeţ faţă de brad. Atunci nu existau brazi în supermarket-uri şi exista „o cerere enormă în zona sudică a ţării, în Bucureşti”.
În judeţul Harghita, molidul are un potenţial de regenerare foarte mare. De altfel, una din zonele cu cel mai mare potenţial de regenerare a molidului din ţară este cea a Carpaţilor Orientali. „Silvicultorul Marin Drăcea (n.n. – un important silvicultor al ţării, ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române în 2010) spunea că: în Bazinul Topliţa molidul creşte şi pe pălării…”, a conchis ing. Cătălin Mutică. (Şt.P.)
