Casa Judeţeană de Pensii Harghita înregistrează o creştere semnificativă a dosarelor de pensii internaţionale
- Peste 800 de cereri de pensii internaţionale au fost înregistrate în anul 2026
Tot mai mulţi cetăţeni care au muncit peste graniţe îşi cer drepturile de pensionare, Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Harghita înregistrând un volum de cereri în creştere de la an la an şi având deja în plată în jur de 4.000 de pensii internaţionale.
Potrivit datelor prezentate luni, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, de către directoarea instituţiei, Vezsenyi Melinda, evoluţia solicitărilor reflectă o dinamică accentuată în ultimii ani: dacă în 2023 au fost înregistrate 1.396 de cereri, numărul acestora a crescut la 1.516 în 2024, menţinându-se la un nivel ridicat şi în 2025, cu 1.389 de dosare. Tendinţa se menţine şi în anul 2026, perioadă în care au fost depuse deja peste 800 de solicitări.
Profilul solicitanţilor arată că cele mai multe cereri vin din partea persoanelor care au locul de şedere obişnuită în Ungaria sau a cetăţenilor cu domiciliul stabil în judeţul Harghita care au cotizat în diferite ţări. Ca structură a cererilor, predomină cele pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, urmate de dosarele pentru confirmarea stagiului de cotizare, cele de invaliditate şi cele de urmaş. În plus, la nivelul instituţiei se înregistrează constant cereri de modificare a drepturilor, aplicare a dublului calcul, schimbare a categoriei de pensie sau refacere a deciziilor iniţiale. În prezent, din totalul prestaţiilor gestionate, un număr de 3.314 pensii sunt achitate direct către beneficiari stabiliţi în afara graniţelor României.
Dublarea volumului de muncă în cadrul Compartimentului Pensii Internaţionale generează însă dificultăţi operaţionale semnificative, în special în respectarea termenului legal de soluţionare de şase luni. Directoarea CJP Harghita a explicat că principala cauză a întârzierilor o constituie primirea unor documentaţii incomplete din străinătate, care adesea nu corespund cerinţelor legislative din România, impunând solicitări repetate de completare şi suprasolicitând personalul existent.
Din punct de vedere procedural, stabilirea drepturilor se bazează pe regulamentele europene de securitate socială şi pe acordurile bilaterale. Regulile prevăd că cererea se depune la instituţia din statul de rezidenţă actuală, care transmite ulterior datele către România prin formulare electronice speciale. Pensia se calculează proporţional cu perioadele de asigurare din fiecare ţară, acordându-se cuantumul cel mai avantajos. În plus, pentru menţinerea plăţilor, beneficiarii nerezidenţi au obligaţia de a transmite semestrial, până la 31 martie şi 30 septembrie, un certificat de viaţă completat şi vizat de autorităţile din ţara în care locuiesc.
EMILIA ŞERDEAN
