Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.



Pentru Mircea Maliţa, Europa exista când pentru ceilalţi era doar un continent | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 18 februarie 2025
Home » Opinii » Pentru Mircea Maliţa, Europa exista când pentru ceilalţi era doar un continent
Pentru Mircea Maliţa, Europa exista când pentru ceilalţi era doar un continent

Pentru Mircea Maliţa, Europa exista când pentru ceilalţi era doar un continent

  • Oare ce l-a apucat, totuşi, pe Kelemen Hunor să susţină două tâmpenii fără să-l întrebe nimeni?

Numai Dumnezeu ştie din ce cotloane profunde ale gândirii sale înaintate i-a venit lui Kelemen Hunor ideea că academicianul Mircea Maliţa „poate fi descris prin reţeaua Caraman” şi că ar fi mentorul întru spionaj al lui Călin Georgescu. Preşedintele UDMR este receptat de politica românească drept un om cumpătat, care nu se îmbată cu orice bârfă şi nu se pronunţă decât în circumstanţe serioase, cu afirmaţii bine rumegate. Dar nu e obligatoriu să şi fii aşa cum eşti receptat, dovada peremptorie stând tocmai preşedintele Iohannis, care şi-a uimit poporul cu un comportament exact invers decât se aşteptau votanţii dânsului.

Faptul că omul nostru din Cârţa a ţinut să iasă în public cu aserţiuni care sfidează logica şi care nu pot fi dovedite ne obligă la câteva întrebări: Cum poate un ins raţional să susţină că dl Călin Georgescu a fost spion la vârsta de 6 ani? Cum e puţin probabil ca bărbatul providenţial din Cârţa să dea un interviu presei de expresie maghiară în stare de ebrietate, de unde are dl Kelemen informaţii că Mircea Maliţa a fost implicat în reţeaua Caraman? Bineînţeles că omul n-a adus până în ziua de azi nicio dovadă, aşa cum nici Curtea Constituţională, Preşedinţia ori Guvernul n-au adus nicio dovadă pentru anularea alegerilor prezidenţiale. Dar cine se aseamănă se adună. Până la urmă, preşedintele UDMR face parte din aceeaşi gaşcă politică; de ce s-ar comporta el european în fapte din moment ce în România e suficient să pretinzi că te îndrepţi spre Vest, deşi mergi hotărât către prăpastie?

În urma articolului Noua Evanghelie a serviciilor secrete, după Kelemen Hunor: Copil de ţâţă – acoperirea supremă a agenţilor din reţeaua Caraman, familia academicianului (Mioara şi Maria Scarlat Maliţa) a trimis redacţiei noastre o scrisoare, un comunicat şi fotocopia adeverinţei CNSAS. „Calomnia porneşte ca o scăpare iresponsabilă, o minciună deliberată. Ea prinde pentru că se amestecă cu incultura, se rostogoleşte împreună cu incompetenţa şi impostura şi se împleteşte cu altă calomnie. Academicianul Mircea Maliţa a fost atins de o nouă calomnie compusă. Cea de spion s-a gravat mănuşă pe cea de mentor al lui Călin Georgescu. O simplă investigaţie ce face ruşine celor ce au avut plăcerea acestei campanii mediatice jalnice duce la o hârtie emisă de CNSAS (foto). Da, simplu, rezultă că Mircea Maliţa nu a fost nici colaborator al securităţii şi nici spion. Apartenenţa lui Mircea Maliţa la misterioasa reţea de spionaj Caraman ne-a dus la cartea lui Florian Banu, Mihai Caraman. Un spion român în războiul rece –se scrie în comunicat.

L-am rugat pe dl Florian Banu, autorul cărţii, doctor în istorie, consilier în cadrul CNSAS, să ne ghideze. Simplu, având în spate mii de pagini şi ani de studiu, dl Florian Banu ne-a declarat special pentru acest comunicat: În procesul de documentare al reţelei Caraman, care a acţionat între anii 1960 şi 1969 la Paris, nu am descoperit nicio referire la dl Mircea Maliţa.

Calomniile se transformă în intoxicaţii grele care distrug cariere, reputaţii şi lasă urme. Acest comunicat vine dintr-o datorie de conştiinţă şi din imensa responsabilitate de a apăra distinsa personalitate a culturii şi ştiinţei româneşti în persoana lui Mircea Maliţa. El va rămâne neatins prin remarcabila sa operă, prin instituţiile pe care le-a creat şi prin personalitatea sa remarcabilă” – conchide comunicatul primit.

Totodată, dna Maria Scarlat Maliţa ţine să precizeze: „Mircea Maliţa, matematician cu spirit cartezian, om al proiectelor, a fost deschizător de drumuri în ştiinţa, inteligenţa artificială, analist al lumii globale, teoretician al negocierilor şi al deschiderii. Mircea Maliţa a scris peste 50 de cărţi, studii, eseuri despre culturi, civilizaţie şi raţiune. Pentru el Europa exista când pentru ceilalţi era doar un continent. Ca diplomat de carieră şi profesor de diplomaţie a fost primul român care s-a opus URSS la Naţiunile Unite, moment ce a marcat desprinderea României de blocul de est. Folosirea frauduloasă a operei şi carierei academicianului Mircea Maliţa în scopul exprimării opusului, adică a misticismului, naţionalismului extrem şi întoarcerii spre est a creat confuzie. Numele şi opera sa au fost abrupt transformate în instrument de imagine antrenând mistificări ale biografiei sale, a epocilor şi ideilor”.

Savantul Mircea Maliţa a fost ministru al Învăţământului (iată că regimul Ceauşescu reuşea să pună din când în când omul potrivit la locul potrivit, ceea ce nu le mai iese noilor guvernanţi) şi doar adjunct al ministrului de Externe, pe când Kelemen Hunor a fost viceprim-ministru al României, deşi primul este autor a 50 de cărţi, deschizând noi drumuri în matematicile aplicate, iar dl Kelemen poate fi lăudat că ştie pe de rost drumul Harghita – Budapesta, parcurs de sute şi sute de ori. Asta duce la două concluzii: că e mai probabil ca dl Kelemen să deverseze informaţii în afară decât regretatul academician, care a lucrat ca diplomat pe cu totul alte direcţii decât cele tangente NATO (consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU (1956-1961), şef al Direcţiei Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1961-1962), ministru adjunct de Externe pe probleme ONU (1962-1970), membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, ambasador în Elveţia, SUA şi Geneva); a doua concluzie ar fi că funcţia mare a dlui Kelemen, în comparaţie cu funcţiile oficiale ale academicianului, ne arată cât de mult s-au degradat, calitativ şi uman, instituţiile româneşti în era postdecembristă, din moment ce şeful unui ONG etnic ajunge lejer în funcţia de viceprim-ministru, iar academicianul Mircea Maliţa accede lent şi greu în funcţii administrative mult mai mici. Academicianul calomniat este autor – cităm ultraselectiv, al unor titluri precum „Modele matematice pentru negocieri” (asta în 1972!), „Programarea pătratică”, „Modele matematice ale sistemului educaţional”, „Programare neliniară”, „Abordări matematice ale relaţiilor matematice” (3 vol., 1977-1978), coordonator al unor lucrări interdisciplinare vaste, precum „Sistemele în ştiinţele sociale”, „Mathematical Approaches to International Relations” (2 vol., 1977), „Sistemele în ştiinţele naturii”, „Viitorul electronicii şi informaticii” (1979), „Economia mondială. Orizont 2000”, „Dubla spirală a învăţării şi a muncii”, „Enciclopedia statelor lumii”, „Metode matematice în problematica dezvoltării”, „Ingineria industrială. Prezent şi perspective”; a fost titular al cursului modele matematice în ştiinţele sociale, precum şi al cursului de logică şi inteligenţă artificială la Universitatea Bucureşti, membru de onoare al Clubului de la Roma, membru al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă, preşedinte fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, preşedintele Comisiei de Studii de Prospectivă a Academiei Române etc.

Prin cele de mai sus poate fi caracterizat academicianul despre care vorbeşte cu atâta superioritate dl Kelemen. Oare când a mai avut timp Mircea Maliţa să se ocupe şi de spionaj, care nu e o treabă de expediat în pauza mare, după cum bine ştie preşedintele UDMR?

Oare ce l-a apucat, totuşi, pe Kelemen Hunor să susţină două tâmpenii fără să-l întrebe nimeni? Cărui ordin s-a supus? L-au luat de prost serviciile maghiare şi l-au determinat să rostească asemenea aiureli? Cu ce scop? Ca să-l compromită? Adică nu-l mai iubeşte Viktor Orbán? Sau hiperactivul ministru de Externe Szijjártó?

Căci după acel interviu dat presei de expresie maghiară, geniul din Cârţa s-a dezlănţuit şi în limba română: dă interviuri, are păreri, ne potopeşte cu sfaturi, ştie ce e bine şi ce e rău, se uită în zare şi conturează viitorul ţării al cărei cetăţean formal este.

Mihail GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.