Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (I)
Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (I)

Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (I)

Duminică, 5 septembrie, anul în care s-au împlinit 145 de ani de la naşterea scriitorului şi omului politic OCTAVIAN CODRU TĂSLĂUANU, în sala de spectacole a Căminului cultural din comuna Bilbor s-au desfăşurat manifestări culturale şi ştiinţifice dedicate acestui fiu al localităţii, respectiv acordarea post mortem a titlului de ,,Cetăţean de Onoare” al comunei Bilbor şi lansarea de carte, mai precis a colecţiei memorialistice „Octavian Codru Tăslăuanu – Spovedanii I- XV”, ediţie îngrijită de lector univ. dr. George Bogdan Tofan – şi el originar din Bilbor.

După intonarea Imnului de Stat al României şi rugăciunea de binecuvântare a manifestărilor, săvârşită de părintele protopop Dumitru Apostol, primarul comunei, Ilie-Daniel Hângan, a urat un bun venit la Bilbor tuturor invitaţilor, distinse personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti, celor prezenţi la Bilbor, cât şi celor care au avut intervenţii online.

După citirea hotărârii Consiliului local al comunei Bilbor de decernare post mortem lui Octavian Codru Tăslăuanu a titlului de „Cetăţean de Onoare” al comunei Bilbor, prof. dr. Mihaela Corina Ilisan, de la Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu” din Topliţa, a prezentat un Memoriu de activitate privind acordarea titlului de Cetăţean de Onoare, post mortem, scriitorului şi omului politic Octavian Codru Tăslăuanu, sintetizând principalele etape ale vieţii şi activităţii celui care „a rămas în conştiinţa posterităţii nu doar ca scriitor şi un fin memorialist, aplecat către introspecţie şi căutarea adevărurilor fundamentale, ci şi ca un militant al idealului naţional, prin contribuţia deosebită la pregătirea, realizarea şi desăvârşirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”.

Octavian Codru Tăslăuanu s-a născut la Bilbor, la 1 februarie 1876, în familia preotului greco-catolic Ioan şi Anisia Tăslăuanu, fiind al doilea dintre cei 11 copii şi s-a stins din viaţă la 23 octombrie 1942, la Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu, alături de fiul său, Radu Ioan.

1. Perioada de formare

A urmat Şcoala confesională primară din satul Bilbor, continuându-şi studiile la Sânmiclăuş (municipiul Gheorgheni de astăzi), urmând ca gimnaziul să-l finalizeze la Năsăud.

Din anul 1890 îşi continuă studiile la Liceul ortodox român „Andrei Şaguna” din Braşov, apoi la Blaj, examenul de maturitate promovându-l în anul 1895 la Gimnaziul Superior Fundamental din Năsăud.

A căutat un loc de muncă sau obţinerea unei burse de studii, dar în zadar.

În anul 1897 a primit ordinul de recrutare şi a solicitat să fie trimis pe coasta Mării Adriatice, la Pola, unde funcţiona Şcoala de Marină a Monarhiei Austro-Ungare. Aici a fost înaintat la gradul de sublocotenent în rezervă şi lăsat la vatră. Între 1898 şi 1902 urmează cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere ale Universităţii din Bucureşti. În timpul studenţiei frecventează cercurile literare „Floarea albastră” şi „Cafeneaua literară”.

În Aprilie 1902, O.C. Tăslăuanu este numit secretar-interpret al Consulatului Român General din Budapesta.

2. Perioada Luceafărului

La Budapesta a cunoscut grupul redacţional de la revista „Luceafărul”. Din dorinţa promovării culturii româneşti, din iunie 1902, devine colaborator al revistei, având ca sarcină principală verificarea şi corectarea, din punct de vedere lingvistic şi stilistic, a materialelor ce urmau să fie publicate.

Din 28 martie 1903 va prelua revista „Luceafărul”, fiind ajutat în activitatea redacţională de către Octavian Goga.

Printre colaboratorii de seamă ai revistei „Luceafărul” se numără Nicolae Iorga, Ştefan Octavian Iosif, Ion Agârbiceanu, Duiliu Zamfirescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu şi mulţi alţii.

La Budapesta şi-a înfiinţat şi propria tipografie şi editură.

În anul 1906, Octavian Codru Tăslăuanu mută revista „Luceafărul”, din Budapesta, la Sibiu, unde apare până în anul 1914.

În 1919, revista „Luceafărul” se mută la Bucureşti pentru o foarte scurtă perioadă, ultimul număr apărând în 16 aprilie 1920.

3. Perioada ASTRA

După mutarea la Sibiu, Tăslăuanu îşi dă demisia din funcţia de secretar-interpret al Consulatului Român General din Budapesta, urmând ca din septembrie 1906 să fie numit în funcţia de secretar administrativ al ASTREI. Aici militează pentru culturalizarea maselor, prin iniţierea unor cursuri de alfabetizare pentru ţărani, conferinţe pe teme agricole, dublând numărul despărţămintelor şi al bibliotecilor din teritoriu.

Din anul 1907, Tăslăuanu activează la revista „Transilvania”, la început ca redactor şi apoi ca director.

Tăslăuanu se ocupă de reorganizarea Bibliotecii poporale a ASTREI: organizarea colecţiilor cu fişe pe materii, după modelul bibliotecilor moderne; înfiinţarea secţiei periodicelor şi a secţiei manuscriselor; iniţierea unei Biblioteci a tineretului şi o colecţie de volume „Biblioteca scriitorilor de la noi”.

Printr-o activitate etno-muzeografică, Tăslăuanu contribuie la edificarea şi funcţionarea Muzeului Asociaţiunii din Sibiu, desfăşurând o amplă acţiune de colecţionare a obiectelor de patrimoniu din mai multe zone etno-geografice.

În 1906 se căsătoreşte cu Adelina Olteanu-Maior, care s-a stins din viaţă la 21 ianuarie 1910.

4. Experienţa frontului şi activitatea politică

În luna iunie 1914, Octavian Codru Tăslăuanu este mobilizat pe frontul din Galiţia, în calitate de ofiţer al Armatei Austro-Ungare, luptând în linia întâi, unde cunoaşte atrocităţile războiului, care-l vor marca definitiv.

În luna martie 1915, pentru vitejia de care a dat dovadă, a fost distins cu două decoraţii: Signum Laudis şi Verdienst Kreuz.

În noaptea de 2 mai 1915 trece linia frontului, în România.

Ajuns la Bucureşti, împreună cu alţi luptători ai timpului, iniţiază o amplă propagandă în favoarea ieşirii României din neutralitate.

În 23 ianuarie 1917, Tăslăuanu este numit locotenent-translator pe lângă Comandamentul unei Divizii de pe Valea Trotuşului, iar din 22 aprilie 1917 este numit şef al Biroului de Informaţii de la Corpul IV Armată Oneşti, fiindu-i recunoscută, în cele din urmă, calitatea de cetăţean român.

În anul 1918, la Iaşi, în calitate de secretar al Comitetului Naţional al Românilor Emigranţi din Austro-Ungaria, se ocupă de organizarea de regimente ardelene şi bucovinene, recrutate din români prizonieri.

Ca o recunoaştere a meritelor sale, Octavian Codru Tăslăuanu este numit membru al Marelui Sfat Naţional Român.

În 20 octombrie 1918 se recăsătoreşte cu Fatma Alice Sturdza, cu care au avut doi copii, un băiat, Radu Ioan şi o fată, Dafina Maria, băiatul decedând la vârsta de un an.

În anul 1919 este ales deputat de Tulgheş, din partea Ligii Poporului.

În Guvernul Alexandru Averescu este numit ministru al Comerţului şi Industriei (în perioada 13 martie – 16 noiembrie 1920) şi ministru al Lucrărilor Publice (16 noiembrie 1920 – 1 ianuarie 1921).

În anul 1921, ca respect pentru întreaga activitate militară, Octavian Codru Tăslăuanu a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a Statului Român, Ordinul Naţional „Steaua României”.

În 24 ianuarie 1921, după ieşirea din Ministeriat, este ales preşedinte al Consiliului de Administraţie la Banca Minelor, apoi administrator-delegat în consiliile de administraţie de la Banca Danubiana (1926) şi Banca Românească (1928).

Între anii 1926 şi 1927 va deveni senator de Mureş.

Mâhnit de ceea ce se întâmplă pe scena politică a vremii, se automarginalizează, dedicându-se studiilor politico-economice pe care le şi publică.

Revine în politică în anul 1932, când se înscrie în Partidul Naţional-Ţărănesc, condus de Iuliu Maniu.

La 15 aprilie 1941 înfiinţează revista de aristocratică şi intelectuală ţinută „Dacia”, organ de luptă pentru reîntregirea hotarelor.

La începutul anului 1942, starea de sănătate a lui O.C. Tăslăuanu se deteriorează constant şi la 23 octombrie 1942 moare la vârsta de 66 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti, pe Aleea Scriitorilor.

După această sinteză a vieţii şi activităţii lui Octavian Codru Tăslăuanu s-a înmânat Diploma de Onoare, Placheta aniversară şi Tabloul aniversar unor instituţii din Bilbor şi Tabloul aniversar invitaţilor şi familiei Tăslăuanu.

În partea a doua a manifestării s-a lansat colecţia memorialistică „Octavian Codru Tăslăuanu – Spovedanii I-XV”(3 volume), ediţie îngrijită de lect. univ. dr. George Bogdan Tofan.

Despre Octavian Codru Tăslăuanu, despre carte şi uriaşa muncă depusă la editarea ei au vorbit online: pr. conf. univ. dr. Constantin Necula,preot-slujitor la Catedrala Metropolitană „Sf. Treime” din Sibiu şi cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga”, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sf. Andrei Şaguna”; lect. univ. dr. Filip Lucian Iorga, cadru didactic la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, expert în cadrul Institutului Cultural Român, coordonator al Colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint; Gelu Voican Voiculescu, geolog şi om politic (viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman; senator de Buzău în legislatura 1990-1992); ambasador în Tunisia şi Maroc, nepot de fiică a lui Octavian Codru Tăslăuanu.

Dintre cei prezenţi la Bilbor au vorbit: conf. univ dr. Valentin Orga, cadru didactic la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filozofie din Cluj-Napoca, director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, referent şi coordonator de serie la Editura Argonaut din Cluj-Napoca; prof. dr. Costel Cristian Lazăr, manager la Centrul Cultural Topliţa, subsecretar de stat la Ministerul Culturii.

Cu toţii l-au felicitat pe autorul ediţiei pentru munca depusă, responsabilitatea, profesionalismul şi competenţa cu care a realizat această ediţie de excepţie.

În final a luat cuvântul lect. univ. dr. George Bogdan Tofan, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Facultatea de Ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie, Filiala Baia Mare – îngrijitor de ediţie al ciclului de memorialistică „Octavian C. Tăslăuanu – Spovedanii I-XV”, apărut la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca.

În cuvântul său şi-a manifestat bucuria că şi-a îndeplinit visul, publicând Opera Omnia a scriitorului şi omului politic Octavian Codru Tăslăuanu, înmănunchind întreg ciclul de memorialistică al spovedaniilor, format din 15 secţiuni, din care doar unul singur a fost distrus – Spovedanii 12 – Viaţa politică, rezultând trei volume masive care totalizează 1.924 de pagini şi două planşe, una A2, care reprezintă arborele genealogic ale familiilor Stan şi Tăslăuanu şi o planşă A3, cu o hartă a Galiţiei de Sud-Est, care reprezintă teritoriul parcurs de Octavian Codru Tăslăuanu pe parcursul celor trei luni cât s-a aflat pe front în Primul Război Mondial. (Va urma)

VASILE GOTEA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.