Manuscrisul de jad: O carte a Mureşului | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 25 septembrie 2021
Home » Cultură » Manuscrisul de jad: O carte a Mureşului
Manuscrisul de jad: O carte a Mureşului

Manuscrisul de jad: O carte a Mureşului

Subcetate-Mureş. Prezentare monografică de Doina Dobreanu şi Vasile Dobreanu, Editura Cezara, august 2017

Se va lansa mâine, 19 august 2017, ora 10:00, în cadrul Zilelor culturale ale localităţii Subcetate de Mureş

Cartea, purtând netezimea cămăşii de aloe despre care vorbea Ioan Alexandru, spre a defini veşmântul spiritului, este un semn al crucii; prin el fiinţa smulgându-se din pulberea pământului, ca mai apoi să se ridice la „locuinţele înalte ale nemuririi”. Cartea domnilor profesori Doina Dobreanu şi Vasile Dobreanu este semn al crucii prin profunzimea trăirilor şi temeinicia argumentelor, dezvăluind in crescendo, ca într-un ritual, cum satul Subcetate de Mureş din judeţul Harghita îşi împleteşte, în lunga sa istorie, mintea şi inima, cugetarea şi credinţa, truda şi speranţa, înspre smulgerea omului din pulberea pământului şi învestirea lui cu nesaţiu’ de veşnicie. Prin semnul crucii, fiinţa pământeană trece în fiinţă cerească, precum satul, în dreaptă cumpănă, perpetuând ordo universalis, preface lutul în Duh. În felul acesta îi simţim cărţii fundamentul.

Autorii cercetează la nivelul ştiinţific, asimilându-şi fervoarea şi demnitatea documentelor, prin autoritatea arhivelor, începând cu anul 1700, în acelaşi timp fiind părţi din matricea de afectivitate a satului, trăitori în amănunt ai nesfârşitei poveşti, în care taina şi povaţa devin personaje nemuritoare. Dobrenii, Cotfăsenii, Hurubenii, cei cu numele de Muscă, Pop, Ciubâcă, Bordea, menţiunea anului 1786 pe o poartă de lemn, împodobirea locului cu lumânărica pământului, păstoritul pe Coasta Higii înseamnă statornicie, rânduială şi frumuseţe, zbaterile şi izbânzile omului ca „fiu al luminii”, „ostenit, dar împăcat” în vălmăşagurile vieţii. Cu alte cuvinte, întâlnim filoanele a ceea ce la Heidegger, bunăoară, e tetrada cer-pământ-divin-uman, orchestrate de autori în atâtea tonuri şi nuanţe, vârste şi experienţe, stări şi simboluri, cunoscându-le prin căldura sânului părintesc şi binefacerile cărţilor de învăţătură. Aşadar, autorii prezentării monografice sunt fiii şi, în acelaşi timp, dascălii. Ca fii ai satului, autorii reprezintă legi scrise şi nescrise, nemărginiri de gând şi fapte, lumina iubirii statornice – Cartea rodeşte din iubire, se spune în „Argument” –  iar ca dascăli exprimă felul potrivit de a fi la întâlnirea cu satul, cu teluricul şi cosmicul, cu oamenii aşezaţi temeinic în firea lucrurilor şi dreapta curgere a vieţii, bucuria de a descoperi, a intui, a convinge, a corecta, a avea atitudine. Ca fii ai satului şi dascăli, autorii înţeleg ce înseamnă „că un lucru se petrece româneşte”, cum ar sublinia Mircea Vulcănescu, pentru aceasta fiind nevoie de scânteie, pricepere şi voinţă.

Scânteia prezentării monografice a satului Subcetate de Mureş, cu ample străvechimi şi apropierea lor de ziua noastră, cu frumuseţea de a avea ce mărturisi, e preluată de autori din zestrea de gând a familiei, vrednicul de pomenire Vasile I. Dobrean, bunicul, reuşind să cuprindă satul în File de monografie, preluate prin priceperea şi voinţa nepoţilor şi aşezate în prestigioase apariţii editoriale. Vorbim, astfel, de popasuri semnificative înspre edificarea monografiei de faţă, fie că e vorba de Cântecul obârşiei sau Ţesături româneşti din zona Mureşului Superior, Subcetate – Un secol de istorie în imagini, Bucuria lecturii, Graiul din localitatea Subcetate de Mureş, Surâsul amintirilor sau interviurile din seria de carte La obârşie, la izvor…, toate acestea fiind puneri în evidenţă a prestigiului locului, a valorii sale de document.

Secvenţele monografice, în succesiunea lor, transmit informaţia strictă, plauzibilă, în simbioză cu inefabilul povestirii, al confesiunii interlocutorilor, de la reperele geografice la cele de spiritualitate, fiind detaliate istoria, demografia, situaţia social-economică, resursele naturale, etnografia, folclorul literar şi muzical, familia tradiţională, gospodăria ţărănească, industria casnică, magia sărbătorilor, credinţele străvechi, graiul, şcoala, biserica, activitatea culturală, administraţia locală. Secvenţele finale, Fiii satului – repere de profesionalism şi Acasă la Subcetate exprimă temeiuri spirituale aparte, emoţii şi valorificarea expresiei atât de consacrate Adu-ţi aminte!, mai ales în contextul în care ţăranul de altădată şi lumea lui, cum afirma fondatorul Muzeului Ţăranului Român, Horia Bernea, sunt greu de definit pentru omul de azi, „cum greu de înţeles sunt noţiunile de om cumsecade, nobleţe, cinste, curaj, grijă, ascultare”.

Cartea Subcetate-Mureş. Privire monografică pune în dezbatere strălucirea şi neîntrecuta putere a unui loc de pe Valea Mureşului Superior, autorii recuperând şi ctitorind pentru eternitate o „călătorie sfântă pe-un drum neprihănit”.

Şi iar spun, precum altădată, că Subcetate e lumină alergândă căreia nu poţi să nu-i scrii cărţile, asemuindu-se cu firele de aur şi slava în care Maica Domnului în faţa Arhanghelui binevestitor torcea fir de purpură.

Valentin MARICA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.