În perioada 2000-2006 din judeţul Harghita şi teritoriul adiacent a dispărut pădure de pe o suprafaţă totală de aproape 4.300 de hectare | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 7 decembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » În perioada 2000-2006 din judeţul Harghita şi teritoriul adiacent a dispărut pădure de pe o suprafaţă totală de aproape 4.300 de hectare
În perioada 2000-2006 din judeţul Harghita şi teritoriul adiacent a dispărut pădure de pe o suprafaţă totală de aproape 4.300 de hectare

În perioada 2000-2006 din judeţul Harghita şi teritoriul adiacent a dispărut pădure de pe o suprafaţă totală de aproape 4.300 de hectare

 Studiul făcut de INCD pentru Silvicultură arată faptul că 246 de suprafeţe (peste 2.400 ha) au peste 3 hectare, ceea ce ridică suspiciuni de defrişări ilegale

 

Un experiment realizat de colectivul de Geomatică forestieră din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Silvicultură „Marin Dracea” – ICAS Bucureşti arată suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră, din judeţul Harghita şi împrejurimi, şi care au dispărut în numai 6 ani. Experimentul a fost finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin programul „Nucleu”.

Pe scurt, dr. ing. Vladimir Gancz, dr. ing. Marius Petrilă, drd. ing. Adrian Lorent şi drd. ing. Bogdan Apostol au luat două imagini satelitare Landsat TM (adică imagini realizate de sateliţi), una făcută în anul 2000 şi alta în 2006, care cuprind judeţul Harghita şi zone din judeţe vecine. Prin compararea acestor două imagini au reuşit să detecteze dispariţia unor suprafeţe acoperite de vegetaţie forestieră – detectarea s-a realizat prin diferenţa între componenta principală 1 pentru fiecare imagine.

Apoi, aceste zone le-au pus în format digital în ArcGIS – un soft de Sisteme Informatice Geografice – cu ajutorul căruia au putut face analize şi prelucrări.

Astfel, plecând de la precizarea că sunt interzise prin lege tăierile rase pe suprafeţe mai mari de 3 hectare şi pe pante de 30 de grade, sunt menţionate, de către autori, o serie de rezultate.

Au fost detectate 4.508 suprafeţe totalizând 4.295 ha (din care 3.706 ha în fond forestier – 86,3%).

Suprafeţe mai mari (sau egale) de 3 ha (suspecte de a fi ilegale): 246 (din care 211 în fond forestier – 85,8%), în suprafaţa totală de 2.458,53 ha (din care 2.275,12 în fond forestier – 92,5%). Din acestea: 12 suprafeţe mai mari (strict) de 25 ha, însumând 8.60,21 ha, toate în fond forestier (100%); 38 de suprafeţe între 25 (inclusiv) şi 10 ha (exclusiv) (din care 37 în fond forestier – 97,4%) însumând 585,61 ha (din care 570,66 ha în fond forestier – 97.4%); 196 de suprafeţe între 10 ha (inclusiv) şi 3 ha (inclusiv) (din care 162 în fond forestier – 82.6%) însumând 1.015,71 ha (din care 844,25 în fond forestier – 83,1%).

Ceea ce se subliniază este o suprafaţă compactă de 453,94 hectare, aflată în întregime în fond forestier, de pe care a dispărut pădurea între anii 2000 şi 2006.

Harta digitală (interactivă) poate fi accesată pe https://geomatica-icas.maps.arcgis.com/apps/Viewer/index.html?appid=621dd20f892c4db98b28a79de82272df. Tot acolo veţi găsi şi indicaţiile de folosire a acestei hărţi, cu detalii pentru fiecare suprafaţă detectată.

Detalii tehnice despre această lucrare se pot găsi în „Metodologie de detectare şi analiză a suprafeţelor de pădure afectate de dispariţia vegetaţiei forestiere, cu ajutorul seriilor multitemporale de imagini Landsat – experiment pe o zonă test” (Revista Pădurilor nr. 5-6/2014, pag. 56-63).

 

 Cele mai multe defrişări în centrul şi Nordul județului

tăieri rase din perimetrul bazinului Gheorgheni (munţii din Vestul şi Estul localităţilor Sărmaş – Subcetate – Ditrău – Remetea – Lăzarea – Joseni – Gheorgheni) La o analiză sumară a locurilor de unde s-a tăiat cel mai mult reiese că munţii care străjuiesc, pe latura vestică şi estică, depresiunea Gheorgheni, cu extensie spre Nord, până aproape de Topliţa, deţin supremaţia. E drept, din perimetrul analizat lipseşte zona Bilbor – Borsec – Corbu – Tulgheş, unde, cel mai probabil, iar am fi avut o situaţie de speriat.

 

Aero 2003     Aero 2008

poziţionarea suprafeţei compacte de 453,94 hectare de pe care s-au făcut tăieri rase de pădureAcea suprafaţă de peste 453 de hectare de pe care a dispărut pădurea se află poziţionată între Joseni şi Remetea, pe latura vestică, în Munţii Giurgeului. Iar în imediata vecinătate mai apare o salbă de suprafeţe, de până la câteva zeci de hectare, rămase fără pădure.

 

 

suprafeţe cu tăieri rase din Estul depresiunii şi localităţii Gheorgheni Mutându-ne pe flancul opus, adică în Estul depresiunii Gheorgheni (sau Giurgeu), întâlnim, în mare parte, aceeaşi situaţie. Nici măcar relieful în pantă, caracteristic zonei, nu i-a oprit pe oameni să taie pădurea, chiar dacă odată cu dispariţia acesteia de pe versanţii cu înclinare mare apărea şi riscul de alunecări şi surpări de teren.

Nici centrul judeţului, cu zona Sândominic nu a făcut notă discordantă, în munţii ce străjuiesc vestul localităţii apărând suprafeţe de unde s-a tăiat pădurea inclusiv de 29 de hectare.

tăierile rase din Munţii Harghitei, zona vestică a localităţilor Siculeni – Miercurea-Ciuc – Sânsimion Alte două mănunchiuri de suprafeţe cu tăieri rase apar spre Sudul judeţului. Astfel, în Munţii Harghitei, o primă suprafaţă este localizată la Vest de Siculeni şi, pe alocuri, la Vest de Miercurea-Ciuc. Iar o a doua suprafaţă o găsim la Vest de comunele Sântimbru şi Sânsimion. Astfel, prin extindere, am putea spune, fără a greşi foarte mult, că pădurea s-a ras şi de pe suprafeţe din Munţii Harghitei, din bazinul Ciucului de Sus, de la Sândominic şi până la Sânsimion, în bazinul Ciucului de Jos.

De remarcat faptul că în zona Vlăhiţa – Lueta – Odorhei – Cristur nu apar defrişări importante în perioada analizată.

 

XXX

Având aceste cifre pentru o perioadă de numai 6 ani din istoria pădurilor harghitene de după 1989, vedem cât de uşor putem arunca vina pe alţii.

În urmă cu 1-2 ani, când au apărut primele zvonuri că firma austriacă Holzindustrie Schweighofer bate la uşile judeţului Harghita, o parte din societate – în speţă studenţii de la „Sapientia” şi câteva instituţii publice – a sărit ca arsă, speriată de ceea ce va urma. S-a vorbit de faptul că Schweighofer va distruge firmele mici din domeniul silvic, dar nimeni nu a spus nimic de distrugerea pădurilor făcută de localnici.

Aşadar, pentru unii vorba din popor „eu te-am făcut, eu te omor” se aplică şi în privinţa mediului. Dacă noi ne tăiem pădurea nu contează, cică ne protejăm; dar dacă vine altul să ne-o taie, aruncăm cu pietre în el.

LIVIU CÂMPEAN

 

 

Comentarii:

comentarii

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.