Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita: Hotărâre de principiu a Consiliului Judeţean Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 1 decembrie 2022
Home » Societate » Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita: Hotărâre de principiu a Consiliului Judeţean Harghita
Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita: Hotărâre de principiu a Consiliului Judeţean Harghita

Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita: Hotărâre de principiu a Consiliului Judeţean Harghita

În legătură cu punerea în aplicare a Hotărârii civile nr. 434/2016 pronunţată de Tribunalul Harghita şi a Deciziei 704/R definitive a Curţii de Apel Tg. Mureş privind îndepărtarea steagului judeţului Harghita

Început de an nou

În data de 4 ianuarie, Consiliul Judeţean Harghita a fost convocat să se întrunească în şedinţă extraordinară având pe ordinea de zi un singur punct, un proiect de hotărâre de principiu al Consiliului Judeţean Harghita privind îndepărtarea steagului judeţului. Din cei 31 de consilieri judeţeni au fost prezenţi 25, prin urmare s-a întrunit cvorumul necesar pentru a se putea lua o decizie, evident, după ce proiectul de hotărâre va fi dezbătut. La şedinţă au fost invitaţi şi au participat reprezentanţii bisericilor istorice – unitariană, catolică şi reformată – din Miercurea-Ciuc, respectiv preoţii Solymosi Alpár, Darvas Koszma şi Szatmári Szilárd. Se impune spus faptul că prezenţa reprezentanţilor bisericilor istorice din Miercurea-Ciuc nu a fost întâmplătoare, preşedintele CJH, Borboly Csaba, spunând că: „în prezenţa acestora, când suntem într-o situaţie grea, putem rezolva lucrurile în mod liniştitor”.

Scurt istoric

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, în expunerea de motive, a spus: „Noi am aprobat steagul judeţului pentru că foarte des poliţia a amendat populaţia, au fost multe denunţuri la parchet a multor oameni din cauza folosirii acestui drapel şi, pentru ca acest drapel să poată fi folosit în orice regiune a Europei, Consiliul Judeţean a aprobat un drapel cu specificul judeţului, aşa cum există în alte judeţe ale ţării, cu excepţia judeţelor Covasna şi Harghita. De ce acesta este steagul judeţului? Pentru că sute de oameni au fost hărţuiţi şi prin aprobarea acestui steag hărţuirile nu au mai continuat. Adresez mulţumiri grupului de profesionişti care au definitivat simbolurile steagului astfel încât pe data de 27 noiembrie am aprobat această hotărâre, urmărind totodată ca acei oameni care arborează steagul pe instituţii, primării, să fie protejaţi, cei care în 2010 au arborat în mod festiv acest steag au făcut ceea ce în orice loc civilizat este considerat un lucru natural, de fapt când au arborat steagul au atras atenţia asupra acestui fapt şi a fost atacat de nenumărate ori, am avut procese din care majoritatea le-am câştigat. În 2012 am avut prima sentinţă. Când, iarăşi, am pornit această procedură, de aprobare a drapelului, am informat opinia publică şi, în mod legal, în iunie 2015, crezând că este de ajutor pentru noi, deoarece hotărârea anterioară  a Curţii de Apel a spus că o localitate nu poate avea un steag, am afişat invitaţia la o dezbatere publică. Ceea ce a urmat este că Instituţia Prefectului a atacat această hotărâre”.

În fapt, Consiliul Judeţean Harghita a adoptat în şedinţa ordinară din 11 decembrie 2015, Hotărârea 324/2015 privind aprobarea proiectului de steag al judeţului, dar urmare a exercitării controlului de tutelă administrativă asupra acestei hotărâri, prefectul judeţului Harghita a constatat faptul că aceasta a fost adoptată cu încălcarea mai multor prevederi legale şi constituţionale, şi cu nesocotirea drepturilor şi intereselor tuturor locuitorilor judeţului Harghita pe care acesta potrivit legii îi reprezintă, motiv pentru care prin adresa 428/12.01.2016 a solicitat revocarea hotărârii în cauză şi intrarea în legalitate.

Revenind la spusele preşedintelui Borboly: „Noi credem că ceea ce poate Jupiter, nu poate altcineva. În această ţară, două judeţe nu pot avea steaguri proprii. Eu cred că într-o democraţie liberă este important ca toţi să avem acelaşi statut, aceste circuri au fost generate în Bucureşti şi lucrurile acolo trebuie să se rezolve. Este mult mai uşor să scoţi un steag, pentru care ai nevoie doar de o hârtie şi un pix, decât să creezi un loc de muncă. La Consiliul Judeţean Harghita ne ocupăm şi de problematica simbolurilor, dar şi cu economia, cele două nu se exclud. Am încredere că în Bucureşti, peste câteva zile, vor fi capabili să se sisteze această situaţie şi mă bucur că în Parlamentul ţării nu a ajuns acel partid care răspândeşte ura şi tensiunea între naţiuni şi asta înseamnă că majoritatea acestei etnii consideră că este important comportamentul normal, civilizat şi fără tensiuni. (…) Am încredere că situaţia aceasta se va schimba, chiar şi steagul regiunilor îşi are loc în această ţară. Cred că utilizarea steagului secuiesc nu a fost făcută spre ruşinea acestei regiuni sau ţări (…) avem încredere că şi la nivelul legislativ vor avea loc modificări”.

Ceea ce nu s-a spus…

Trebuie ştiut în legătură cu speţa în cauză faptul că: „Prin sentinţa nr. 434/29 martie 2016, Tribunalul Harghita a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes, invocate de pârâţi – preşedintele CHJ şi Consiliul Judeţean Harghita – admiţând cererea formulată de reclamanta ASOCIAŢIA CIVICĂ PENTRU DEMNITATE ÎN EUROPA”.

Ce a dispus instanţa?

Admiţând cererea formulată de reclamanta ASOCIAŢIA CIVICĂ PENTRU DEMNITATE ÎN EUROPA îi obligă pe pârâţi să îndepărteze steagul albastru auriu al Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut ca steagul secuiesc, adoptat ca steag al judeţului Harghita, de pe faţada imobilului în care funcţionează Consiliul Judeţean Harghita, de la intrarea în sediul CJH şi din sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Harghita.

Motivul prezentat de preşedintele CJH

Preşedintele Borboly a explicat că instanţa cere: să se îndepărteze steagul de pe frontispiciul clădirii în care funcţionează CJH, de la intrare şi din sala mare de şedinţe (La o privire mai atentă oricine poate sesiza o mică diferenţă între ce a spus instanţa şi ce a spus preşedintele CJH, anume faptul că şedinţele CJH nu se ţin în sala mare de şedinţe).

Revenind la cele spuse de preşedinte: „Dacă bisericile noastre istorice acceptă să păstreze aceste steaguri până când vor reveni la locul iniţial, avem credinţa că se va întâmpla acest lucru, atunci ştirile care ar putea duce la disperare, la tensiuni nu vor mai exista, în locul lor trebuie să domine speranţa că acest lucru se va rezolva, este o situaţie de moment pe care trebuie să o gestionăm. Avem credinţa şi avem speranţa că cele trei steaguri vor reveni la locul lor, grupurile noastre parlamentare vor crea acel cadru legislativ ca lucrurile să intre pe făgaşul lor normal”.

Mai vehement, mai puţin vehement sau raţional

Consilierii care au considerat că trebuie să-şi spună părerea referitor la punctul de pe ordinea de zi au făcut acest lucru, unii mai vehement, alţii mai puţin vehement şi alţii au făcut-o foarte raţional.

Mezei János a recunoscut că este foarte şocat, aducându-şi aminte de momentul când s-a adoptat steagul judeţului, atunci a propus să fie retras acest punct de pe ordinea de zi pentru că se va ajunge la o fundătură şi, iată – spunea consilierul – acest lucru s-a întâmplat. „Cred că cei care se uită la noi se miră că ceea ce au păstrat ei şi ne-au dat nouă să ducem mai departe, nu suntem în stare să facem acest lucru. Eu propun să se scoată de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre propus pentru această şedinţă şi să nu ne ruşinăm în faţa maghiarilor care aici s-au născut şi aici vor să moară. Dacă noi facem ceva acum în România, în Ţinutul Secuiesc, să facem în aşa fel încât să fie în favoarea maghiarimii şi nu împotriva cuiva, ci împreună, români, maghiari, saşi, germani, să putem trăi în linişte şi pace. Avem nevoie de conducători care să-şi asume deciziile şi consecinţele deciziilor şi nu să se ascundă din faţa consiliului. Vă rog să retrageţi acest proiect de hotărâre acum şi să facem acei paşi  necesari pentru a trăi în linişte şi pace şi fraţii noştri români să înţeleagă că nu suntem împotriva lor, ci vrem să arborăm acest steag pentru a putea să predăm limba noastră copiilor şi să putem convieţui împreună în continuare. Asumaţi-vă aceste decizii, nu trebuie să dăm steagurile în păstrare bisericilor, eu din venitul propriu voi asigura drapele pentru toate bisericile, nu facem nimic împotriva nimănui, ceea ce facem, facem pentru maghiari. Eu sunt profund jignit că am fost convocat în această zi şi m-am confruntat cu o astfel de problemă. Rog ca aceste probleme legate de maghiarime şi secuime şi de omenia noastră să nu uităm. Îi rog pe colegii mei să fie de acord cu scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi şi când plecăm să ne dăm mâna cu convingerea că nu am făcut rău nimănui”.

Borboly Csaba, preşedintele CJH: „(…) Vorbim de steagul judeţului, nu de steagul Ţinutului Secuiesc!”.

Albert Mátyás: „Astăzi când am dat mâna cu colegii mei aşa am gândit, să trăim în sănătate şi pace. Trei lucruri vreau să spun: 1) proiectul de hotărâre este scris în limba română; 2) cărţile de vizită ce ne-au fost făcute cadou sunt scrise pe o parte în maghiară, pe cealaltă parte în română; 3) de ani de zile încercăm să ne înţelegem reciproc. Nu ştiu de ce există acea pretenţie din partea unor oameni ca să-i respectăm fără să fie reciproc acest lucru, asta se întâmplă şi cu steagul şi inscripţiile în limba maghiară. Dacă e posibil, să nu fim de acord cu această hotărâre. Să dezbatem mai pe larg această chestiune, paşnic, cu responsabilitate faţă de colegii români. Eu nu voi vota!”.

Csillag Péter: „La Zetea, unde s-a hotărât adoptarea steagului, s-a spus că acest steag nu este al judeţului, ci al poporului secuiesc. Noi care am fost votaţi şi am ajuns în Consiliul Judeţean să nu votăm scoaterea acestui steag, pentru că atunci cei 200.000 de secui care ne-au pus aici au făcut-o pentru a le păstra simbolurile. Acest steag nu jigneşte pe nimeni, stă bine lângă steagul României. Să nu votăm, oricum nu se va întâmpla nimic!”.

Zakariás Zoltán: „Îl rog pe d-l preşedinte să retragă acest proiect de hotărâre”.

Nagy Pál: „Este absurd ceea ce se întâmplă, nu ar fi trebuit să introducem pe ordinea de zi, atât de îndoliat, acest punct. Este lipsă de respect, neprofesionalism faţă de noi. Ar fi trebuit să cunoaştem din timp această temă. Avem aceleaşi interese. Este regretabilă această situaţie, eu nu voi vota. Trebuie avut în vedere un nou steag, dar nu acum, sub presiune. Din fericire, acum avem o reprezentare puternică în Parlament şi ei ne vor apăra”.

Biró Barna Botond: „Cred că populaţia judeţului Harghita a dovedit că ştie să trăiască într-o democraţie constituţională. Pe 11 decembrie 2016, judeţul Harghita a fost pe locul patru, în ceea ce priveşte participarea la vot, a dat aceeaşi dovadă când ne-a ales în acest consiliu. Cred că populaţia nu este interesată ca aici să se ia decizii anticonstituţionale, eu, uneori, simt că isteria şi circul sunt ridicate la nivel instituţional în această ţară, din păcate, eu cred că participarea mare din 11 decembrie va da putere formaţiunii noastre parlamentare ca legile să fie făcute fără echivoc şi aceste probleme divergente să fie rezolvate în Bucureşti. Din păcate, împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive noi nu avem un instrument legal să spunem da sau nu. Eu cred că această decizie este de principiu, eu o voi vota deoarece sunt de acord  ca steagurile să fie date bisericilor în păstrare (…) partidele se schimbă, biserica este eternă şi are o putere de conservare care ajută comunitatea să treacă peste probleme. Eu voi sprijini acest acord de principiu şi-i rog şi pe colegi să facă acelaşi lucru”.

Ion Proca: „Nu mă simt obligat să iau cuvântul doar pentru că la Zetea am votat împotriva adoptării hotărârii cu privire la steagul judeţului, pe vremea când unii dintre dumneavoastră nu făceaţi parte din consiliu. Şi am votat împotriva asumării ca steag al judeţului Harghita a steagului secuiesc. Vreau ca acum să încerc să înlătur o confuzie foarte mare creată în timp şi sunt de acord cu colegul Nagy Pál că trebuie să înlăturăm ambiguitatea referitoare la steagul secuiesc şi a steagului judeţului. (…) Eu vă spun două lucruri: am fost perfect de acord cu faptul că majoritatea decide şi nu am nici un fel de resentiment cu faptul că atunci nu am fost pentru asumarea acestui steag ca steag al judeţului, dar spuneam atunci că este bine să facem diferenţa şi că va fi foarte bine să fie legal şi să fie găsită soluţia, o dată pentru totdeauna, pentru arborarea corectă din punct de vedere legal al oricărui steag. Nici noi nu avem nimic împotriva nimănui. (…) Problema era ca steagul secuiesc să rămână aşa cum trebuie să rămână, steagul secuilor, cu care nimeni nu are nimic împotrivă şi steagul judeţului să conţină măcar un element de identificare a comunităţilor reprezentative şi, la Zetea, am sugerat o frunză de stejar. (…) Eu cred că trebuie să începem să vorbim mai mult despre noi, trebuie să vorbim mai mult cu calm despre noi şi precis o soluţie se va găsi. Eu mă gândesc că dacă vom vota astăzi ceea ce s-a propus nu facem altceva decât să recunoaştem un cadru legal. Dacă însă – şi aici am o rezervă – predăm steagul judeţului în custodia bisericilor, înseamnă că facem un pas foarte mare în sens simbolic. Şi parcă aici aş zice că aş avea o uşoară abţinere, pentru că ori e vorba despre toate bisericile, inclusiv cea ortodoxă, ori nu, dacă este steagul judeţului. Eu am să votez, dar reţineţi această rezervă şi v-am rugat la sfârşitul anului trecut să folosiţi sintagma Gheorgheni-Topliţa în toate actele pe care le emiteţi, pentru că nu e greu, iar oamenii se vor simţi mai bine! Mai sper ca începutul acestui an să nu fie tulburat de această problemă”.

Barti Tihamér: „Toată această discuţie a luat o direcţie neaşteptată. Consiliul Judeţean a făcut un pas simbolic şi la acesta răspundem cu un alt fapt simbolic de a preda steagurile în păstrarea bisericilor istorice (…) eu cred că şi cu această hotărâre simbolică vom putea merge mai departe. Eu cred că până la urmă toate lucrurile se vor rezolva!”.

Becze István: „Vedem că e o luptă permanentă şi câte lupte trebuie să ducem, că primarii sunt amendaţi este doar un exemplu, dar avem un scop comun, cu toţii dorim să rezolvăm aceste probleme şi eu sper că se vor rezolva (…)”.

Mezei János (din nou): „Nu este după dorinţele noastre, deci dacă nu puneţi în aplicare hotărârea Curţii de Apel, indiferent de decizia noastră, veţi fi amendat. PCM nu va participa la vot!”.

Prin vot s-a hotărât

Cu 19 voturi „pentru”, Consiliul Judeţean Harghita, având în vedere Hotărârea civilă nr. 434/2016 pronunţată la data de 29 martie 2016 de către Tribunalul Harghita Secţia civilă şi Decizia nr. 704/R a Curţii de Apel Târgu-Mureş, a hotărât: „Predarea celor trei steaguri ale judeţului Harghita Parohiei Romano-Catolice Szent Kereszt, Parohiei Reformate şi Parohiei Unitariene din Miercurea-Ciuc pentru  o perioadă interimară, pentru păstrare până când va fi posibil în mod legal repunerea lor la sediul Consiliului Judeţean Harghita”.

Reprezentanţii celor trei biserici …

… au luat în păstrare steagurile, invitându-i pe consilieri ca fiecare în funcţie de apartenenţă la o biserică sau alta să-i însoţească până la lăcaşurile respective.

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.