De vorbă cu Korodi Attila, despre prima jumătate de mandat la conducerea municipiului Miercurea-Ciuc (II)

• Primarul oraşului: „Eu când am venit la primărie, ştiam unde vin. Înţeleg mult mai multe lucruri acum pentru că intri în pâine, dar oarecum am găsit spaţiul de activitate la care mă aşteptam şi asta este bine”

Aşa cum spuneam, în această a doua parte – şi ultima – a interviului cu edilul municipiului Miercurea-Ciuc veţi putea afla de ce nu s-a putut repara strada Inimii, porţiunea de vreo 130 de metri de lângă biserică, despre situaţia unor blocuri care au fost reabilitate energetic, dar care par a fi abandonate, nefiind făcute încă reparaţiile, precum şi despre priorităţile pentru următorii doi ani. De asemenea, după doi ani la conducerea municipiului, vom afla cum vede Korodi Attila activitatea în administraţia publică centrală (Parlament, Guvern) şi în cea locală (primărie).

– Lumea este nemulţumită pentru că nu se repară strada Inimii, porţiunea de aproximativ 130 de metri, de lângă biserică. Aveţi o veste bună pentru cei care merg frecvent pe acolo?

– Acolo depinde foarte mult de deschiderea Parohiei Catolice de a găsi o soluţie. Pentru că (drumul – n.a.) fiind în proprietatea lor, soluţia, în primul rând, este a lor. Noi sugerăm o soluţie în care să preluăm partea de administrare a spaţiului rutier, să-l refacem şi în zilele de sărbătoare catolice şi de weekend circulaţia să fie închisă.

Discuţiile sunt încă în toi. Aici vom avea rezultat dacă parohia va reuşi să definească foarte bine decizia finală pe care o va lua.

– Sunt câteva blocuri aflate în curs de reabilitare. Unul dintre acestea, foarte important ca dimensiune, este cel de pe Kossuth Lajos, unde de un an nu s-a mai făcut nimic, sunt balcoane închise incomplet, iar în unele balcoane închise plouă…

– Reabilitarea acelui bloc arată o boală a acestor proiecte, aceea că de foarte multe ori, la achiziţii publice vin companii (în cazul de faţă e vorba de una din Cluj), care câştigă licitaţia, dar după aceea nu au capacitatea de a derula şi, cum se spune, fuşeresc.

Noi preluăm investiţia numai dacă sunt atinse toate ţintele care sunt definite în achiziţia publică.

Măcar aici există un dialog, în sensul că şi executantul a înţeles ceea ce cerem noi şi sperăm să se conformeze. Majoritatea lucrării a fost făcută anul trecut, o parte în primăvara acestui an, dar de corectat încă sunt multe.

– Când preconizaţi că se vor face aceste corectări?

– Depinde foarte mult de executant. Noi spunem că nu plătim până nu bifează ceea ce mai trebuie bifat şi nu recepţionăm până când nu ajunge la nivelul la care poate fi recepţionat.

– V-aţi gândit şi la sancţiuni financiare?

– Deja se află în situaţia în care pierde bani din cauza neîndeplinirii unor termene.

– Această pierdere de bani se va reflecta în costul total al lucrării, mă refer din punct de vedere al locatarilor?

– Greu să vă răspund, pentru că bilanţul final o să ne arate exact cifrele. Dar important este, conform procedurii de achiziţie, că executantul intră deja în perioada de penalizare.

Stadiul proiectelor finanţate din fonduri europene şi care trebuie finalizate până în decembrie 2023 se înscrie în media naţională

– Câte proiecte prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” au fost aprobate până în acest moment pentru Miercurea-Ciuc?

– Pe „Saligny” au fost aprobate proiectele pe străzi. Pe reţeaua de gaze aşteptăm.

Pe PNRR sigur a fost aprobat proiectul nostru pentru piste de biciclete, pentru că l-am văzut publicat. În afara acestuia, proiectul privind sistemul de monitorizare a traficului şi siguranţei publice a fost respins pentru că noi am abordat temele împreună şi trebuia abordată o singură temă (au modificat ghidul în ultima sută de metri). Celelalte au primit clarificările, deci nu au fost respinse. Asta înseamnă: reabilitări energetice de instituţii publice, reabilitări de blocuri, autobuze electrice pentru zona metropolitană, finanţarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Adică tot lotul de proiecte, în afară de cel pe monitorizare management al traficului, ori au fost deja aprobate ori sunt în perioada în care am trimis clarificările pe care ni le-au cerut – sunt clarificări punctuale, nu care să genereze respingerea proiectelor.

Partea de monitorizare management al traficului am redepus-o din nou în această lună.

– Există pericolul ca anumite proiecte din fonduri europene să nu se realizeze la timp, adică până la sfârşitul anului viitor?

– Nu vom ieşi din statistica generală a României. Adică suntem în faza în care se află cele mai multe oraşe mari. Noi ne străduim ca să bifăm majoritatea şi dacă rămân mici diferenţe cred că Guvernul va găsi o soluţie pentru că cvasigeneral e valabil pentru toată ţara.

Un drum pentru estul oraşului, de la Jigodin la Şumuleu. Blocuri sociale şi ANL în cartierul Tudor, teren pentru tineri

– Dacă v-aţi întoarce puţin în trecut, în momentul în care v-aţi hotărât să candidaţi pentru funcţia de primar, iar acum ar trebui să faceţi un scurt bilanţ, din ceea ce v-aţi propus atunci cât aţi reuşit să realizaţi?

– Eu formulez aşa: suntem pe direcţia pe care am definit-o pentru noi înşine şi pentru cei din oraş. Dar noi ne-am definit acest drum pe 10 ani de zile. Nu pentru că aş dori să stau 10 ani de zile ca primar, conducând această instituţie şi oraşul, ci aceste proiecte sunt atât de mari ca anvergură şi impact încât trebuie să ai 10 ani ca să le poţi duce la capăt.

Proiectele tactice operaţionale, majoritatea au început sau sunt în derulare. Sunt mici diferenţe, noi le ştim şi încercăm să le finalizăm anul viitor şi în anul 2024.

Cele strategice, marea majoritate, am început proiectele pe care ni le-am impus pentru noi înşine şi pentru oraş ca să fie începute.

O singură temă rămâne încă necunoscută: trebuie să facem şi o reţea de drumuri în partea estică a oraşului, de la Jigodin până la Şumuleu, care să ajute traficul intern al oraşului. Acolo, pentru că depind foarte mult de PUZ-uri strategice, faţă de ceea ce ne-am impus, este cumva o întârziere. Dar nici finanţarea externă sau guvernamentală nu există disponibilă la ora actuală. Aşa că, probabil, va trebui să vină încă un mandat până când Guvernul va emite un program „Saligny 2” sau alt program care să aibă capacitatea financiară ca să aducă un aport semnificativ pentru că aceste lucruri despre care vorbesc înseamnă zeci de milioane de lei investiţi şi acestea le poţi face din surse externe. Fonduri europene nu mai sunt disponibile în această programare pentru asfaltare, doar pentru piste de biciclete. Aşadar, trebuie să conştientizăm că rămâne o investiţie la care putem să avem finanţare din partea Guvernului la un moment dat.

– Care sunt priorităţile în următoarea jumătate de mandat?

Pe partea socială vine proiectul pentru Căminul pentru vârstnici, unde am lansat acum achiziţia pentru teren.

Dacă PUZ-urile sunt finalizate în zona Tudor, să începem, împreună cu ANL, CNI, proiecte pe blocuri sociale şi ANL. Depinde foarte mult de PUZ-urile care trebuie finalizate.

Parcul industrial, unde o parte din paşi i-am făcut discret. Acolo trebuie să facem câţiva paşi astfel încât în câţiva ani de zile să putem să spunem că Miercurea-Ciuc are o zonă care poate fi industrializată, adică să primească capacităţi industriale noi, pentru că zona vestică a oraşului, probabil, din tendinţele pe care le vedem la ora actuală, se va schimba într-o zonă de servicii şi industrie. Pentru zonă de investiţii verzi nu mai este pliabilă, vedem reacţiile oamenilor de afaceri care caută spaţii, aşa că am definit o nouă zonă unde putem să extindem partea economică.

Varianta ocolitoare a oraşului, despre care a fost recent o conferinţă de presă. Este un proiect de anvergură care trebuie să înceapă cu proiectele tehnice şi după aceea, din 2025, construcţia. Dar acolo vorbim de un proiect de cel puţin 50 de milioane de euro.

Cam acestea sunt ceea ce nu am început şi trebuie făcute. Restul, la fiecare am făcut ceva.

Un vis mai avem, acela să lansăm şi achiziţia de teren pentru a fi pus după aceea la dispoziţia tinerilor pentru construirea de locuinţe. Ar trebui să găsim un spaţiu mai mare, construibil; nu e uşor, pentru că nu avem foarte multe PUZ-uri finalizate, dar şi proiectul acesta este în faţa noastră.

– În final aş dori să vă întreb unde este mai uşor: în administraţia publică centrală (Parlament, Guvern) sau în cea locală (primărie)? După doi ani, venind din Parlamentul României în Primăria municipiului Miercurea-Ciuc, este aşa cum v-aţi imaginat funcţia de primar?

– Da. Eu cred că sunt trei paliere. Nivelul administrativ guvernamental, nivelul de dezbateri politice – Parlament, reprezentare politică şi nivelul administrativ local. Fiecare are o dinamică oarecum separată. Nivelul guvernamental cu cel local se aseamănă prin operativitate, nu prin proceduri, ci prin stilul de a acţiona, de a fi prezent, de a fi operativ.

Eu când am venit la primărie, ştiam unde vin. Înţeleg mult mai multe lucruri acum, pentru că intri în pâine, dar oarecum am găsit spaţiul de activitate la care mă aşteptam şi asta este bine.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii