De vorbă cu Ilie Hângan, primarul comunei Bilbor, la jumătatea mandatului | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 24 ianuarie 2023
Home » Societate » De vorbă cu Ilie Hângan, primarul comunei Bilbor, la jumătatea mandatului
De vorbă cu Ilie Hângan, primarul comunei Bilbor, la jumătatea mandatului

De vorbă cu Ilie Hângan, primarul comunei Bilbor, la jumătatea mandatului

La alegerile locale din 2020, printre localităţile din judeţul nostru care au cunoscut o schimbare la nivel de administraţie a fost şi comuna Bilbor. După mai mulţi ani, locuitorii comunei au dorit o schimbare, alegându-l în funcţia de primar pe candidatul PNL, Ilie Hângan.

După doi ani de la acele alegeri am stat de vorbă cu edilul comunei situate la graniţa cu judeţul Suceava şi am făcut o analiză a primei jumătăţi de mandat. În continuare, vă invităm să citiţi interviul realizat cu primarul comunei Bilbor, Ilie Daniel Hângan.

– Ne aflăm la jumătatea mandatului, primul pentru dvs. ca primar, şi aş dori să vă întoarceţi puţin în trecut, în urmă cu doi ani, şi să ne spuneţi cu ce gânduri aţi venit atunci la primărie şi cum aţi găsit-o.

– Au trecut un pic mai bine de doi ani. Din start ne-am propus – vorbim de o echipă pe care o am lângă mine – să prioritizăm nevoile. Am constatat că au fost destul de multe, dar am muncit şi încep să se vadă rezultate. A fost o perioadă cu multă muncă – ceea ce va şi urma, responsabilitate, implicare, multe ore petrecute în primărie.

Am mers pe două mari linii de investiţii şi le-am pus în prim-plan pe cele din fonduri nerambursabile, după care am făcut şi lucruri din bugetul local. Toate aceste lucruri pentru a veni cu servicii normale pentru această perioadă pentru orice localitate ce se doreşte a fi într-o evoluţie. Acesta a fost lucrul ce ni l-am pus în minte, în stăruinţă, din start. Adică, din prima zi de mandat am conştientizat ceea ce avem de lucru, însă noi, din campania electorală de dinainte, deja ne creionasem proiectele mari necesare.

Nu am venit să căutăm lucruri sau să constatăm. Constatările erau deja făcute fără a ajunge aici, în primărie. Noi am zis că venim să muncim şi să trecem un impas – într-adevăr, era un moment de impas al comunităţii noastre şi de acolo am început priorităţile.

– Ziceaţi de servicii normale pentru această perioadă. La ce servicii vă refereaţi?

– Nu vreau să fac o clasificare a priorităţilor, dar prima şi cea mai însemnată valoric este cea de înfiinţare a reţelei de apă-canal, inexistentă la nivel de localitate Bilbor.

După cum bine ştiţi, pentru a aplica la un proiect cu fonduri nerambursabile era nevoie de cadastrarea suprafeţelor. A fost o situaţie destul de complicată, având cadastrat la nivel de localitate extrem de puţin. Acum ne aflăm în stadiul în care am accesat cadastrarea sistematică; în primul an de mandat se desfăşura deja a 7-a etapă de finanţare, pe care am accesat-o, în al doilea an, cu finanţarea 8 şi acum am mers cu finanţarea 9. Într-adevăr, e multă muncă la mijloc din partea noastră, din partea firmei de cadastrare, însă este un strict necesar.

Am întâmpinat situaţii de blocaj la cadastrarea imobilelor care sunt în domeniul privat sau public al localităţii noastre. Şi ca să poţi depune orice proiect ţi se cere să fii proprietar pe acel imobil. De acolo am început. Aşadar, pe lângă acel cadastru sistematic pentru cetăţeni, am reuşit să intabulăm terenul de sub primărie, şcolile, drumuri, am reuşit să intabulăm suprafeţe pe care se poate investi în viitor, pentru că atunci când vorbim de investiţii nu ne gândim pe un termen foarte scurt, ne gândim la impact pe termenul lung, care înseamnă şi o viziune pe un număr considerabil de ani şi atunci trebuie începute toate lucrurile din capăt.

Am făcut cadastrări şi, în etapa a doua, am reuşit să creionăm proiecte. Cum vă spuneam, primul proiect însemnat este cel de apă-canal, depus pe Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, unde avem o alocare de 43 de milioane de lei. Valoarea totală a contractului este de 59 de milioane de lei şi am reuşit să ni se aloce 43 de milioane. Suntem în faza de obţinere a avizelor, pentru a trece la pasul următor, cel de semnare a contractului de finanţare.

– Diferenţa de bani, până la 59 de milioane de lei, de unde o veţi asigura?

– Există şi, în cele ce urmează, se deschide o finanţare pentru apă-canal prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă). Dar prin PNRR se finanţează proiecte de extindere. În momentul în care noi nu avem un metru de apă-canal, nu avem ce să extindem. Urmând să avem această porţiune de 70% din localitate e ceva impresionant, iar diferenţa, fiind parcurse etapele anterioare, sunt convins că tot prin aplicarea la diferite proiecte o vom putea reuşi să o realizăm.

Alte proiecte la care am aplicat sunt cele prin PNRR. La fel, am început şi acolo cu cadastrarea suprafeţelor pe care se aflau imobilele. Şi avem depuse pentru reabilitarea energetică a dispensarului medical uman şi staţiei de ambulanţă, unde a fost acceptat proiectul şi cererea de finanţare, urmând să mergem să semnăm contractul de finanţare. Am mai depus încă trei proiecte pentru eficientizarea energetică pentru Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” sau Nouă (cum îi spunem noi), pentru Şcoala Generală Veche (cea care funcţionează într-un monument istoric) şi pentru sediul primăriei. Sediul primăriei şi Şcoala Veche sunt monumente istorice de interes local şi acolo lucrările vor fi puţin mai complexe. Şi pentru acestea au fost aprobate cererile de finanţare.

Aşadar, prin PNRR avem depuse 5 proiecte, dar nu ne oprim aici, pentru că mai avem nevoi şi nu sunt de ratat aceste oportunităţi, deoarece nu putem să ne gândim lasă că nu facem aici, pentru că se va deschide cândva şi nu ne aglomerăm acum.

  • 200.000 de euro pentru eficientizarea iluminatului public

– Un alt proiect, mai ales acum, în contextul în care ştiţi ce preţuri are energia electrică şi vorbim de instituţii unde depăşim acele praguri minime de preţ redus, l-am depus prin AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu). Este un proiect de eficientizare a iluminatului public. Am obţinut 200.000 de euro, în condiţiile în care în două minute şi un pic s-au epuizat fondurile. Dar am reuşit pentru că ne-am hotărât de la început că asta vrem, ştim ce să facem şi să fim în prima fază.

Eu zic că e un proiect util pentru localitatea noastră, una răsfirată, de a fi iluminate străzile. Între timp, şi din bugetul local am venit în sprijinul cetăţenilor, pentru că aveam solicitări reale, pe care le-am constatat şi noi, şi am zis să aplicăm şi la un astfel de proiect pentru a fi eficient şi economic, şi ca utilitate, adică să putem ajunge în fiecare colţişor al localităţii noastre, oricine va dori să traverseze localitatea pe jos să fie în siguranţă.

– În ce constă această investiţie?

– Constă în înlocuirea lămpilor stradale mari consumatoare cu lămpi cu eficienţă energetică. Vor fi de tipul celor cu senzori, în sensul în care, dacă se apropie cineva, se măreşte intensitatea (să nu consume toată noaptea 25 de waţi, le poţi programa să ilumineze cu 5 waţi, iar când senzorul percepe că se apropie cineva să mărească intensitatea, după care o scade), pot fi programate la anumite ore, pe anumite străzi.

De fapt, proiectul e de eficientizare energetică a consumului. Imediat după ce vom semna contractul de finanţare, vom discuta cu proiectantul concret să ne pliem pe nevoia localităţii noastre.

Mai avem unele zone fără curent electric, dar nu sunt locuite, sunt de traversare. Din bugetul local nu ne permitem să facem această extindere, însă prin acest proiect ne putem duce şi pe extinderea în zonele neiluminate.

În contextul în care avem deficienţe cu infrastructura electrică pe destul de multe zone datorită stâlpilor electrici – mai sunt stâlpi din lemn, stâlpi deterioraţi, stâlpi care sunt periculoşi, putând să cadă oricând, şi atrag întreruperea energiei electrice – acest proiect e un lucru minunat.

  • Alte proiecte depuse. Investiţii din bugetul propriu

– Mai avem prin CNI (Compania Naţională de Investiţii) un proiect de reabilitare a Căminului Cultural, cu tot ceea ce înseamnă un cămin cultural modern, de actualitate, în care să se desfăşoare diverse activităţi.

Şi ne lipseşte în localitate o sală de sport – deci, la CNI avem cele două proiecte, Căminul Cultural şi sala de sport. Sunt pe lista de sinteză şi va mai trebui să aşteptăm, dar cred că în cele ce urmează vom reuşi.

Cam acestea ar fi proiectele pe care le avem întreprinse în aceşti doi ani. După cum am spus, nu ne oprim aici, ne gândim la dotarea şcolilor, reabilitarea celorlalte clădiri din domeniul public.

Avem investiţii făcute şi din bugetul local şi, evident, din extrabuget. Aici aş începe cu lucrări de reparaţii. Avem un drum judeţean de la Bilbor spre Capu Corbului, care ne-a fost predat într-o stare aproape impracticabilă. Am reuşit în aceşti doi ani să facem lucrări de întreţinere şi reparaţii pe drumul respectiv, adică de adus la stadiul de a putea fi practicat (o pietruire, cu şanţuri, podeţe şi aşa mai departe). Drumul străbate şi o zonă turistică deosebită: cursul Bistricioarei, cascade, ocolul silvic se îngrijeşte foarte bine de pădure şi de faună, inclusiv cea piscicolă. Şi scurtează distanţa de la Bilbor la Corbu cu vreo 10-12 km, dacă nu chiar mai mult; de aici până la Capu Corbului avem vreo 18 km, prin pasul Creanga şi Borsec avem aproape 30 km.

Fiind o localitate în care mizăm şi deja se observă o dezvoltare pe plan turistic, atunci avem nevoie de infrastructură rutieră, în primul rând, de infrastructura de apă-canal, de cea de electricitate.

– Apropo de acest drum judeţean, Corbu s-a şi apucat de asfaltare. Doriţi pe viitor să asfaltaţi porţiunea dvs.?

– Da, evident dorim. Facem un studiu de fezabilitate în vederea modernizării acestui drum. Îl facem practicabil acum, însă nu-l vom putea lăsa doar la nivelul acesta şi-l proiectăm în vederea modernizării, iar când se va deschide o linie de finanţare vom fi acolo. E o lucrare destul de costisitoare, dar trebuie să ne dorim acest lucru şi să insistăm pentru a-l realiza. E un drum pe unde nu va trece reţeaua de apă şi canal şi atunci e posibil să fie mai eligibil pentru asfaltare, pentru că restul drumurilor comunale deocamdată nu le putem asfalta atâta timp cât nu vom trece cu săpăturile pentru cele două lucrări.

Am adus de la stadiul imposibil de a fi circulate la stadiul de a fi circulate mai multe tronsoane de drumuri comunale care însumează aproximativ 9 km. Am reparat şi întreţinut aceste drumuri în măsura în care acum sunt practicabile cu orice, pentru că vin turiştii şi vor să ajungă în diverse locuri, plus că sunt multe proprietăţi ale locuitorilor unde trebuie ajuns pentru recoltat fân, pentru animale, pentru vizitat părinţi, bunici.

Am mai făcut din bugetul local lucrări de întreţinere şi reperaţii a zonei centrale, pieţei agroalimentare.

Nu dorim să ne oprim aici, mai avem de făcut parcări. Sunt foarte căutate proiectele pentru staţii de încărcare electrică; am aplicat şi noi pentru aşa ceva.

Am achiziţionat un utilaj multifuncţional unimog pe care îl folosim în diverse situaţii vara – are perie de curăţat străzile, l-am folosit pentru refacerea marcajelor rutiere. Am achiziţionat şi accesorii – acea perie, sărăriţă, lamă – şi am trecut de la plugul după tractor la deszăpezirea cu utilaj. La orice oră avem utilajul la dispoziţie, am intervenit cu el în situaţii de urgenţă, inclusiv la incendii pe Călimani.

Avem achiziţionat un buldoexcavator printr-o finanţare prin AFIR.

Am pus la punct Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă prin achiziţia, din bugetul local, a unei maşini de pompieri care sper eu să o folosim cât mai puţin. Maşina de pompieri o folosim pentru stingerea incendiilor, dar sunt şi situaţii de calamitate. Chiar dacă suntem la Bilbor, la 1.000 de metri altitudine, am avut şi inundaţii, am avut şi câteva incendii – din fericire, puţine. E foarte bine-venită, folosim presiunea apei pentru desfundat podeţe, pentru că se colmatează. Evident că maşina trebuie deservită de nişte voluntari, motiv pentru care am trecut la achiziţionarea echipamentelor pentru voluntari, întrucât atunci când este nevoie să intervenim să putem să o facem cum trebuie.

Toate utilajele care au fost achiziţionate au fost pliate să fie folosite pentru zona noastră. Nu e zonă uşor accesibilă – terenul este fragmentat, avem suprafeţe mari de păşuni unde poate trebuie ajuns. A trebuit să intervenim şi atunci când intervii trebuie să ai cu ce să te duci.

***

În partea a doua a interviului vom vedea câteva aspecte legate de turismul din Bilbor, dar vom afla şi care sunt planurile actualei administraţii pentru următoarea jumătatea de mandat.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.