Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

De la cuvânt la reprezentare grafică: Ilustratorii lui Eminescu | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 17 aprilie 2024
Home » Cultură » De la cuvânt la reprezentare grafică: Ilustratorii lui Eminescu
De la cuvânt la reprezentare grafică: Ilustratorii lui Eminescu

De la cuvânt la reprezentare grafică: Ilustratorii lui Eminescu

Când lecturăm sau ascultăm relatări, creierul traduce totul în imagini. La un text sau la o povestire răspunde cu serii de reprezentări. Tot ceea ce vedem şi asimilăm în timp se reflectă în complexitatea imaginilor ce se formează în mental. Acestea sunt evident mai complexe în cazul oamenilor creativi. Ei simt nevoia să dea şi formă fizică imaginilor mentale, inspirate atât din realitate cât şi de vise.

Talentul poetului constă în capacitatea de a genera imagini mentale, abstracte sau complexe, recurgând la figuri de stil şi prin exprimarea unor gânduri filozofice. Poetul este un artist care schiţează imagini în mintea cititorului, folosindu-se doar de cuvânt. Textele literare ale poetului-filozof Mihai Eminescu au inspirat neîncetat din momentul publicării lor şi până în prezent. Artiştii care au rezonat cu viziunea eminesciană au simţit că pot da o formă concretă gândurilor puse pe hârtie de către poet. Astfel apar serii de reprezentări vizuale subiective ce au la bază frânturi din universul liric eminescian – un spaţiu ideatic atât de complex şi inepuizabil.

Pentru că lista artiştilor şi a lucrărilor grafice este foarte lungă, putem vorbi aproape de o mişcare artistică prin care lirica eminesciană a devenit vizuală. De altfel, poemele lui Eminescu sunt cele mai ilustrate texte din istoria literaturii române.

Creaţia eminesciană inspiră de peste 140 de ani

Pe 21 decembrie 1883 se publica primul volum de versuri al lui Eminescu: „Poesii”. În decembrie 2023 s-au împlinit 140 de ani de la evenimentul publicistic. Volumul publicat de Editura Socec din Bucureşti avea o prefaţă de Titu Maiorescu, cel care făcuse şi selecţia celor 64 de poezii. Volumul a fost pus în vânzare în ziua de 22 decembrie 1883, într-un tiraj de 1.000 exemplare, unele pe hârtie de lux.

Volumul „Poesii”a fost transpus integral în format digital, fiind accesibil în biblioteca digitală a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, aici: http://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36442.

Ilustratori notorii

Ilustraţia subliniază semnificaţia textului în viziunea artistului, având rolul de a accentua experienţa estetică a cititorului.

Cea mai mare parte dintre artiştii care au ilustrat Eminescu se regăsesc în volumul „Ecouri eminesciene în arta plastică” (1991), de Petre Popescu Gogan. Într-o listă sumară menţionez nume importante din istoria artei româneşti precum Gheorghe Petraşcu, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Francisc Şirato, Constantin Piliuţă, Sabin Bălaşa, artiştii contemporani Dan şi Lia Perjovschi, dar şi alte nume precum Cela Neamţu, Vanda Mihuleac, Ion Panaitescu, Marcel Olinescu, Maria Manolescu, Igor Vieru, Ion Truică, Aurel Bordenache, Petre Vulcănescu, Ary Murnu, Mişu Teişanu, Ligia Macovei şi nu numai. Cei mai mulţi dintre ei au ilustrat diferite ipostaze, în viziuni proprii, ale Luceafărului. Dintre cei enumeraţi, câţiva se remarcă prin talent deosebit şi sensibilitate în lucrări de mare calitate estetică.

Câţiva dintre artiştii care i-au adus lui Eminescu omagii artistice (portrete desenate sau busturi sculptate) sunt Dimitrie Paciurea, Francisc Şirato, Ştefan Luchian, Ion Schmidt-Faur, Sabin Bălaşa, Ion Georgescu şi Constantin Jiquidi.

Primul ilustrator al operei lui Eminescu

Scrierile lui Eminescu au fost alegerea a numeroşi artişti români şi nu numai, care au căutat să echivaleze vizual versurile. Este consemnat faptul că primul artist care a realizat astfel de ilustraţii, pe la 1895, a fost Leonard Salmen, grafician de origine poloneză. Între anii 1895 şi 1925, Editura Librăriei Socec & Co. din Bucureşti şi Depozitul universal Şaraga din Iaşi au publicat mii de cărţi poştale ilustrate după „desenele de atmosferă” ale lui Leonard Salmen, multe însoţite de poezii ale lui Eminescu. Vederile au circulat pe atunci în toată ţara, dar şi în străinătate. Leonard Salmen a fost primul grafician care a organizat o expoziţie personală cu lucrări inspirate din lirica eminesciană, cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea poetului, la Galaţi, în anul 1909.

Cărţile poştale ilustrate de Salmen se găsesc azi în colecţii private, muzee şi biblioteci. Multe lucrări, majoritatea realizate în cărbune, se găsesc în patrimoniul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.

Universul eminescian în viziunea lor

O poziţie distinctă printre artiştii ce au ilustrat Eminescu e ocupată de Mişu Teişanu. A realizat o serie inedită de 22 de ilustraţii pentru poemul „Luceafărul”, în tehnica cromolitografiei, bogat şi echilibrat colorate, realizate în stil Art Nouveau, fiecare dintre acestea având un anumit tiraj. Ilustraţiile circulă şi în prezent în licitaţii internaţionale, figurând pe mari platforme precum MutualArt şi Artnet.

Ligia Macovei este unul dintre artiştii ce au realizat una dintre cele mai importante opere de ilustrator din plastica românească. Artista a început să se inspire din creaţia marelui poet încă din anul 1950, când a participat la Expoziţia de stat cu două guaşe inspirate din poemul „Călin, file din poveste”. Volumul „Poezii” de Mihai Eminescu, publicat în 1964 şi ilustrat integral cu desenele Ligiei Macovei, îi aducea artistei recunoaşterea internaţională. Volumul de poezii a primit o menţiune specială la unul dintre cele mai prestigioase târguri de carte din Europa, cel de la Leipzig, în 1964.

Stilul propriu se caracterizează deopotrivă prin forţă şi sensibilitate, conturând poezii vizuale proprii. Artista a ilustrat şi opere de Tudor Arghezi.

Aurel Bordenache este cunoscut pentru volumul de poezii al lui Mihai Eminescu, apărut în 1944 la Editura Cartea Românească, îngrijit de Menny Toneghin, pentru care a realizat 150 de desene în tuş. Albumul, aflat în colecţia Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” din Braşov, face parte dintr-un tiraj limitat azi, din care s-au mai păstrat foarte puţine exemplare deoarece la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial depozitul editurii Cartea Românească a fost bombardat şi mare parte din exemplare au fost distruse. Desenele denotă un mare talent, educat în spiritul artei clasice. La vârsta de 8 ani era admis la Academia de Belle Arte din Liége, Belgia. Bordenache a fost pictor şi gravor pentru Casa Regală a României. De asemenea, a fost, conform memoriilor sale, rudă cu poetul Mihai Eminescu. A ilustrat şi opere de Mihail Sadoveanu şi studii de Nicolae Iorga.

Ary Murnu (Aristomene Murnu Gheorghiades), artist şi machetator de mărci poştale, bancnote şi monede româneşti, a creat 12 acuarele după care s-au realizat 12 cărţi poştale ilustrate, frumoase şi rare. Inspiraţie a găsit în poemele Luceafărul, Călin, Făt frumos din tei, Pe lângă plopii fără soţi, Strigoii, Înger şi Demon, Venere şi Madonă, Melancolie, Singurătate şi Satira III. Aceste acuarele şi alte desene aparţinând lui Murnu au ilustrat volumul de „Poezii” de Mihai Eminescu, îngrijit de fratele său, George Murnu, în 1928, tipărit la Editura „Naţionala” – S. Ciornei, Bucureşti. Ulterior şi fiul său, Ion Lucian Murnu, a dedicat câteva lucrări operei eminesciene.

Arta lui Igor Vieru rezultă din îmbinarea realului cu poezia, în creaţiile sale fiind tot mai prezent elementul metaforic. Astfel, e clară afinitatea pentru reprezentări ce au la bază texte literare.

Aurel David este autorul cunoscutei stampe Arborele Eminescu, realizată în 1967, în tehnica linogravurii policrome. Tirajată şi larg distribuită în original, stampa a devenit cea mai cunoscută lucrare de artă grafică din Republica Moldova. În mod similar, artistul a realizat apoi portretele lui Tolstoi şi al lui Puşkin.

Fiecare dintre cei enumeraţi iniţial merită cel puţin câteva rânduri, însă voi lăsa să vorbească arta lor pentru ei, în galeria celor mai frumoase reprezentări vizuale dedicate liricii eminesciene. El a scris, iar ei i-au reconfigurat plastic scrierile, în diferite momente din istoria ultimilor 140 de ani. Artiştii vizuali au tradus în imagini gândurile poetului, acele gânduri şi emoţii pe care au simţit că le au în comun.

Cosmina Marcela OLTEAN

Referinţe Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, Bucureşti, 1991; pagina oficială a Departamentului Colecţii speciale – Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi; Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” din Braşov; Revista Historia; comunicat Muzeul Municipiului Bucureşti, expoziţia „Magia liniei. Ligia Macovei şi lirica eminesciană”, curator Dr. Elena Olariu.

Foto sursele citate.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.