Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) în colaborare cu Instituţia Prefectului – Judeţul Harghita au organizat vineri după-amiaza, în sala amfiteatru a Palatului Administrativ, o întâlnire de lucru în cadrul acţiunilor de promovare a Campaniei Naţionale de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cadrul întâlnirii, secretarul de stat în MMAP Fülöp Lóránd-Árpád a prezentat ghidurile apelurilor lansate în cadrul PNRR – Componenta 2: Păduri şi protecţia biodiversităţii, Subinvestiţia I.1.A „Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri”. La această întâlnire, în care gazdă a fost subprefectul judeţului Marius Ţepeluş, au participat reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, proprietari de terenuri care se pretează la împăduriri, administratori ai suprafeţelor forestiere din judeţ, ai instituţiilor subordonate Ministerului Mediului.
Secretarul de stat Fülöp Lóránd-Árpád a explicat că România şi-a asumat să împădurească 56.700 hectare de păduri până în 2026, prin PNRR, ceea ce reprezintă „o provocare”. În momentul de faţă, la nivel naţional, o suprafaţă de aproximativ 5.700 hectare are aviz favorabil de la Garda Forestieră, deci aproximativ 10% din ţinta asumată.
Conform sursei citate, România are 6.606.618 ha de păduri, ceea ce înseamnă 27,7% din suprafaţa ţării. Europa are o medie de 39% a suprafeţei împădurite. „Nu stăm rău, nu stăm nici bine. Asta am dori să îmbunătăţim, să ajungem şi noi un pic mai sus decât 27,7%”, a spus Fülöp Lóránd-Árpád. Cele 56.700 hectare reprezintă 2% din suprafaţa totală, „dar cei 2% contează foarte mult”.
Judeţul Harghita are o suprafaţă împădurită de 39,1%, ceea ce înseamnă media europeană.
Pentru componenta de Păduri şi biodiversitate din PNRR sunt alocaţi 803 milioane de euro, din care pentru împăduriri sunt în total 730 de milioane de euro. Sesiunea de finanţare a fost lansată pe 25 noiembrie 2022.
Secretarul de stat a spus că prima de sechestrare de carbon înseamnă o subvenţie de 456 de euro/hectar, acordată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, timp de 20 de ani, pentru cei care realizează împăduriri. Acesta a arătat că, în cazul proprietarilor terenurilor declarate în ultimele 12 luni la APIA, aceştia vor beneficia şi de o compensaţie de 190 euro/hectar/an în primii 12 ani după înfiinţarea plantaţiei, pentru pierderea de venit agricol, pe lângă cei 456 de euro/ha/20 de ani.
De asemenea, toate costurile cu întocmirea proiectului tehnic, împrejmuire, împădurire, întreţinere (în primii 6 ani) sunt eligibile 100%.
Beneficiar poate fi orice deţinător public şi privat de teren pretabil pentru împădurire. Cei care vor să depună proiecte nu e nevoie să fie neapărat proprietari, ajunge dacă au un contract prin care să dovedească că timp de 20 de ani are în administrare acel teren.
Ce trebuie să facă potenţialii beneficiari?
Pentru componenta de împăduriri totul se desfăşoară online. Se creează un cont pe site-ul dedicat acestui program, https://impaduriripnrr.mmap.ro. Apoi, se va încercui suprafaţa pe care beneficiarul doreşte să o împădurească, manual sau automatizat, introducând coordonatele terenului. Cei de la Garda Forestieră verifică şi confirmă că terenul este eligibil. Cu acest aviz de principiu, cu ajutorul unei firme cu atestat (se găseşte o listă cu aceste societăţi), se întocmeşte proiectul tehnic. După aceasta, proiectul tehnic este încărcat pe site-ul respectiv. După ce Garda Forestieră evaluează proiectul şi îl aprobă, ajunge la Ministerul Mediului, care îl mai verifică odată şi apoi se semnează contractul.
Secretarul de stat Fülöp Lóránd-Árpád a explicat că programul are şi dezavantaje. Una dintre cele mai mari probleme este că nu se poate acorda avans, ceea ce înseamnă că persoana eligibilă, după contractare, este aceea care trebuie să suporte costurile, care se decontează ulterior.
Potrivit sursei citate, până în momentul de faţă sunt în total 678 de amplasamente acceptate, deci au avizul favorabil, ceea ce înseamnă aproximativ 5.661 ha şi aproximativ 1.200 de hectare care sunt în lucru sau neverificate. Sunt şi aproximativ 264 de amplasamente, circa 1.400 ha, care au fost respinse. În unele cazuri, după ce a fost desenat terenul în sistemul informatic, e posibil ca Garda Forestieră să fi constat că acel teren se suprapune cu o construcţie sau altceva. Astfel că se recomandă ca potenţialii beneficiari să fie atenţi să nu fie ceva pe acea suprafaţă.
La rândul lor, şi reprezentanţii Gărzii Forestiere şi-au arătat, în cadrul întâlnirii, deschiderea pentru a-i sprijini pe cei care doresc să depună proiecte şi, dacă au nelămuriri, vor primi răspunsuri la întrebările lor. Aceştia au mai arătat că potenţialii beneficiari mai au nevoie şi de un aviz de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, care durează aproximativ 1-2 luni, poate mai repede.
Conform acestora, proiectantul, pe lângă sumele care se asigură prin PNRR, din valoarea totală a lucrării are dreptul să primească 1,5%, el fiind cel care garantează calitatea lucrărilor executate. De asemenea, aceştia au mai menţionat că s-a creat o oarecare criză a puieţilor forestieri pe piaţă, însă această situaţie se va depăşi.
La finalul prezentărilor, secretarul de stat în MMAP şi reprezentanţii Gărzii Forestiere Braşov au răspuns întrebărilor adresate de cei prezenţi la întâlnire. (Şt.P.)
