Buget cu 3 milioane de lei mai mare decât anul trecut pentru municipiul Topliţa | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 22 septembrie 2021
Home » Societate » Buget cu 3 milioane de lei mai mare decât anul trecut pentru municipiul Topliţa
Buget cu 3 milioane de lei mai mare decât anul trecut pentru municipiul Topliţa

Buget cu 3 milioane de lei mai mare decât anul trecut pentru municipiul Topliţa

* Primarul oraşului: „Vom putea, anul acesta, să facem mai multe lucruri pentru municipiul Topliţa decât am făcut în anii trecuţi” * Realizarea unui Parc industrial a eşuat din cauza birocraţiei şi a temerilor consilierilor * „Romii s-au aciuit în Topliţa, nu-şi plătesc apa, nu plătesc chirie, nu plătesc nimic, distrug” * „Este inimaginabil să vezi oameni care n-au mâncat de 1-2 zile, şi tu, ca autoritate publică locală, să fii îngrădit de nişte legi”

 

Dacă în lumea politică am văzut că anul a demarat în forţă, cu arestări şi anchete ale unor nume grele, 2015 a adus o schimbare importantă şi pentru administraţia publică locală: banii trimişi de Guvern nu vor mai trece prin consiliile judeţene, ci vor merge direct către localităţi. Dacă această măsură va fi una de bun augur ori nu, numai timpul ne va putea răspunde.

Dar până la concluziile care se vor trage la finalul anului, câteva aspecte sunt clare, iar unul dintre acestea este că multe localităţi vor primi mai mulţi bani decât căpătau înainte, când banii erau filtraţi de consiliile judeţene.

Al doilea lucru de reţinut este că neînţelegerile, fie de natură politică, fie de altă natură, dintre localităţi şi consiliile locale, vor dispărea.

La noi în judeţ este cunoscută răceala relaţiilor dintre municipalitatea topliţeană şi Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, în repetate rânduri primarul oraşului de pe Mureş acuzând lipsa de comunicare dinspre Miercurea-Ciuc.

Pentru a vedea ce amprentă va pune asupra Topliţei această schimbare a regulii finanţării localităţilor am stat de vorbă cu Stelu Platon, edilul municipiului.

 

– Această măsură – spunea Stelu Platon – pentru municipiul Topliţa este avantajoasă, în sensul că vom beneficia anul acesta de aproximativ 3 milioane de lei în plus.

Este la fel de adevărat că există servicii pe care le asigură direct CJ. Mă refer, de pildă, la finanţarea substanţială a asistenţilor personali. Noi avem aproximativ 80 de asistenţi personali care îngrijesc persoane cu dizabilităţi; avem 100-120 de asistaţi sociali. În mod cert, aceşti bani nu vor mai veni din altă parte. Sfârşitul anului 2014, după cum se ştie, a adus o explozie a măsurilor sociale. A fost an electoral şi, în concluzie, acum costurile acestea trec de pe umerii Guvernului pe seama noastră.

Dar, una peste alta, municipiul Topliţa este finanţat mai bine decât anii trecuţi şi pentru că – am spus-o public în nenumărate ori – în ceea ce priveşte finanţarea unor proiecte, CJ ne-a neglijat complet. Ca titlu informativ, în ultimii ani primeam în jur de 120-150.000 de lei/an, ceea ce pentru un municipiu este aproape nesemnificativ ca proiecte de dezvoltare, în principal, a infrastructurii. Când vorbesc de infrastructură mă refer inclusiv la cea socială, nu numai la drumuri şi canalizări.

Sunt şi localităţi care nu mai primesc nimic. Din informarea pe care ne-a făcut-o preşedintele CJ aici, la Topliţa, am înţeles că în Harghita sunt 13 astfel de localităţi.

Pe această nouă strategie de finanţare vom putea, anul acesta, să facem mai multe lucruri pentru municipiul Topliţa decât am făcut în anii trecuţi.

 

 Proiecte prioritare în 2015 pentru Topliţa

 

– Având aceste premise, care sunt priorităţile municipalităţii pentru acest an?

– Ca să clarificăm, prin buget noi asigurăm funcţionarea municipalităţii. Iar când spun funcţionarea municipalităţii, mă refer nu numai la funcţionari, la drumuri, la asistenţi personali; mă refer şi la învăţământ, sănătate, iluminat ş.a.m.d.

Noi am votat bugetul pe data de 16 februarie. Avem un program de investiţii foarte ambiţios, la fel ca şi anii trecuţi. În primul rând, prin buget asigurăm funcţionarea în condiţii oprime a municipalităţii, pentru că nevoile cetăţenilor sunt foarte diverse. Şi în al doilea rând, din banii care ne rămân – anul acesta avem sume importante care ne rămân – dezvoltăm o serie întreagă de proiecte de infrastructură. O să nominalizez câteva din cele câteva zeci.

1. Asigurăm co-finanţările pentru proiectele europene. Anul acesta vom finaliza încă 5 proiecte europene din programul 2007-2014, care are finanţare până la sfârşitul lui 2015.

Dintre acestea 5, cel mai mare proiect este cel care se referă la asfaltări de drumuri. E vorba de un proiect de 14,4 km – cu trotuare, cu două poduri, iluminat ecologic fotovoltaic (300 de corpuri de iluminat). Suntem la finalul acestui proiect, mai având doar strada Sportivilor (peste 1 km), câteva capete de pod, podul Mendel la care se lucrează din toamnă.

2. Avem Şcoala „Kemény János”, proiect intrat pe un program al Comisiei Europene cu Guvernul României, în sensul că, existând bani disponibili, instituţii începute prin anii 2007-2008 s-au finanţat prin acest proiect.

3. şi 4.  Avem, de asemenea, încă două proiecte de infrastructură. Vorbim de pluviala pe strada Sportivilor, respectiv un drum de sprijin şi o consolidare a drumului de acces pe strada Măgura, spre staţiunea Băile Bánffy.

5. Avem şi un proiect nou. Urmează ca zilele acestea să semnăm contractul pentru un centru de informare turistică în centrul oraşului, pentru că la nivelul municipalităţii există un program destul de ambiţios de dezvoltare a turismului în zonă. După cum ştiţi, aici funcţionează două pârtii de schi în sistem privat, un centru de echitaţie, foarte de curând am dat în folosinţă un centru wellness, am rezolvat infrastructura spre cele două pârtii de schi pentru că vin în weekend şi în sărbătorile de iarnă mii de turişti.

În afară de acest lucru, în materie de turism există şi alte proiecte, nu atât de vizibile şi importante, dar care fac parte din program. Suntem şi în faza în care lucrăm la atestarea viitoarei staţiuni Băile Bánffy Topliţa, pentru că, din păcate, în anii ’90 când s-au atestat staţiunile de interes local, regional şi naţional, Topliţa nu şi-a făcut treaba şi a rămas fără o staţiune. Staţiunea Bánffy era cunoscută în zonă de foarte multe vreme, dar sperăm ca anul acesta să corectăm şi acest neajuns.

 

 Familii de romi care au şi 17 copii. Copii romi care au la rându-le copii

 

– În orice comunitate există şi lucruri bune, dar şi lucruri mai puţin plăcute. În ceea ce priveşte municipiul Topliţa, care sunt principalele trei probleme cu care se confruntă oraşul şi cum le vedeţi rezolvarea?

– Cea mai mare problemă o reprezintă crearea de locuri de muncă. Topliţa este un oraş mic, un oraş izolat, nu avem autostradă, nici gaz şi atunci interesul investitorilor este la acest nivel.

Am încercat să facem un parc industrial; am pus de două ori în Consiliul local propunerea, dar datorită birocraţiei excesive şi a temerilor existente în rândul funcţionarilor şi consilierilor locali, cred că a picat acest lucru. Era vorba de un parc industrial de aproape 6 hectare; trebuia să achiziţionăm terenul. Eu mi-am făcut datoria de primar, mai mult de atât nu pot să fac.

A doua problemă o reprezintă chestiunea romilor. Nu suntem singura comunitate din judeţ. Avem un număr foarte mare de romi care au ajuns în localitatea noastră, în special la sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000. Au fost alungaţi din alte localităţi, s-au aciuit pe aici, n-au locuinţe, ne-au distrus un bloc pe care l-am reabilitat pe ANL. Le-am construit două blocuri, nu-şi plătesc apa, nu plătesc chirie, nu plătesc nimic, distrug.

Guvernul nu are nici o implicare în acest sens. Face doar afirmaţii generale şi lasă chestiunea strict pe seama comunităţii şi, evident, este greu pentru comunitate să găsească soluţii. Nu ştiu cum vom rezolva această problemă.

Eu rămân la părerea că aceşti cetăţeni ai României, cu drepturi egale, dacă nu vor fi integraţi în programe foarte serioase, lucrurile pot degenera pentru că această comunitate are o natalitate ridicată – noi avem familii cu 17 copii; am întâlnit situaţii în care copiii au la rându-le copii.

 

 Din cauza legislaţiei făcute în birourile luxoase, nu pot să-i dau un ajutor unui om care n-a mâncat nimic de două zile

 

Sunt alte multe probleme. Există a treia, există a patra, există a zecea. Există un sistem birocratic care, de pildă, nu-ţi permite să-i dai unui cetăţean – care n-a mâncat de două zile pentru că nu a avut un ban – un ajutor social pentru că are datorii la chirie sau la impozit. Omul ăla a făcut datorii pentru că nu are nici un venit, dar nişte birocraţi au spus că dacă cetăţeanul X are datorii nu poţi să-i dai nici măcar un ajutor de urgenţă, ceea ce este inacceptabil în secolul XXI.

Vă rog să mă credeţi, au fost situaţii când am scos din buzunar 50 sau 100 de lei pentru că omul ăla nu mâncase de două zile şi s-a plimbat peste tot, a cerşit şi nu i-a dat nimeni – pentru că şi cerşitul este tehnică, nu oricine poate s-o facă.

Stau uneori şi mă întreb la ce mai folosesc consiliile locale. Uneori îmi pun această întrebare. Dacă nouă ni se spune că impozitul pe clădire este de 1,5, de ce să mai facem şedinţă de consiliu şi să votăm 1,5? Dacă o lege sau o ordonanţă ne spune că la un cetăţean care de două zile n-a mâncat nimic nu poţi să-i dai un ajutor, eu ce să fac? Dacă funcţionarul X scrie să-i dau 100 de lei, vine un organ de control şi impută banii funcţionarului sau primarului.

Deci sunt lucruri care trenează de foarte mulţi ani şi sper că se va găsi o soluţie privind descentralizarea şi acordarea de puteri reale comunităţilor locale – mă refer la consilii locale şi aparatul primarului – comunităţile să poată decide, real, cum să gestioneze problemele cetăţenilor.

Eu sunt creştin şi românii, în general, sunt creştini şi este inimaginabil să vezi oameni, nu la limita sărăciei, ci care n-au mâncat de 1-2 zile, şi tu, ca autoritate publică locală, să fii îngrădit de nişte legi făcute de oameni în birouri foarte luxoase din Guvernul României, să nu poţi face absolut nimic. Doar să scoţi din buzunarul tău şi să-l ajuţi pe acel om din milă, pentru că creştinismul înseamnă, printre altele, şi milă. Dar poţi să o faci o dată, poţi să o faci de două ori…

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. După părere mea toți Romii care nu au domiciliu pe raza localități ar trebui alungați . Cîți țigani sunt la Bilbor , atâția să rămână și la Toplița . Creați locuri de muncă nu parcuri și borduri .
    Toată lumea știe că 60% din populația Topliței depindea de industria lemnului , odată cu venirea Austiecilor de la Holz Industries au inceput să se inchida gaterele unu cîte unu și fabricile la fel . Holz Idustries a distrus industria lemnului . și autoritățile nu fac nimic .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.