„Avem resurse naturale şi construite foarte valoroase, dar nu ştim să le vindem”

Marketingul online şi posibilităţile de finanţare în domeniul turismului au fost principalele subiecte de dezbatere la prima Conferinţă regională din zona Ciucului, organizată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Harghita

Scopul acesteia a fost să reunească principalii actori care funcţionează în domeniul turismului – proprietari de pensiuni, reprezentanţi ai birourilor de informare turistică, ghizi locali şi birourile de specialitate din cadrul consiliului judeţean şi ale primăriilor – să cunoască opiniile şi interrelaţiile acestora. Şi, nu în ultimul rând, transferul cunoştinţelor despre marketingul online către firme interesate din domeniul turismului.

„Toată lumea este de acord că avem resurse naturale şi construite foarte valoroase, dar nu ştim să le vindem, nu ne putem face remarcaţi pe piaţa internaţională de turism. Datorită mediului online, am putea fi imediat acolo şi să concurăm cu Tunisia, Grecia sau cu alte pachete de turism care se vând în toată lumea. Astăzi, turistul îşi face programul acasă, în faţa calculatorului”, a afirmat Szabó Károly, directorul ADI Harghita.

Importanţa comunicării prin mass-media şi a prezenţei pe reţelele de socializare cu poze de calitate, materiale video, informaţii despre evenimente şi legende ale locului a fost subliniată şi de vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, László Endre, prezent la eveniment.

„O comunicare bună este în interesul antreprenorilor, să nu uităm că reclama este sufletul comerţului şi nu eu am inventat asta”, a punctat invitatul.

Am spune că nu numai prezenţa online contează, ci şi ceea ce i se oferă turistului care vine în Harghita, iar calitatea spaţiilor de cazare şi a serviciilor este hotărâtoare. În principiu, turismul ar putea să contribuie semnificativ la crearea veniturilor în regiune, cu condiţia să ştim cui şi cum să ne adresăm.

„Fiecare loc de cazare trebuie să aibă specificul lui. Pe un turist care vrea să se relaxeze lângă o piscină, consumând cocteiluri scumpe, nu poţi să-l determini să facă drumeţie pe munte şi, eventual, să-l îmbie nişte urşi; noi trebuie să comunicăm cu acei turişti care vor să facă activităţi în contextul a ceea ce putem noi să oferim. Noi nu avem băi termale, dar avem ape minerale care pot fi folosite în mai multe domenii, avem mofete, avem trasee turistice pentru drumeţii cu marcaje foarte bine puse la punct, avem o zonă a sării foarte căutată, avem Borsecul, Băile Tuşnad încă mai atrag turişti şi avem Şumuleu Ciuc, care a intrat în circuitul internaţional”, a explicat Szabó Károly.

Horváth Alpár, lector universitar la extensia din Gheorgheni a Universităţii „Babeş-Bolyai”, a vorbit despre necesitatea de „focalizare pe experienţa turistului”, astfel încât acesta să îşi poată organiza sejurul şi să plece cu amintiri plăcute şi cu dorinţa de a reveni în zonă.

„Îi putem sugera ce să facă prin stimuli invitativi, prin imagini, postări video, oferindu-i atmosferă, senzaţii şi apoi informaţiile concrete: baza de date, informaţii cu privire la contact şi descrierea accesului către destinaţie. Pentru asta, trebuie să avem personal de promovare bine pregătit. Performanţa economică este o consecinţă a funcţionării unor obiective non-profit şi cu cât oferta este mai diversificată, cu atât mai multe motive au turiştii să ne caute. Degeaba avem trasee de căţărare, dacă nu avem şcoli de alpinism, degeaba avem cai şi oameni care se pricep la cai, dacă nu avem între ei şi ghizi ecveştri”, a precizat lectorul univ. Horváth.

Totodată, a atenţionat că „sunt foarte multe probleme” care ţin de organizare, în care autorităţile publice au rol de coordonare şi ar putea să ofere consultanţă de specialitate, „mai ales consiliul judeţean, care coordonează activitatea administraţiilor publice locale”.

În opinia acestuia, faptul că în Harghita există asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu care s-a creat un parteneriat public-public este de bun augur. Ar fi de dorit şi înfiinţarea celor public-private, unde autorităţile investesc banul public, întreprinzătorii fondurile private, iar investiţiile se returnează la antreprenor şi, prin taxe, la stat. „Important este să existe o gândire strategică”, a accentuat Horváth Alpár.

În cadrul conferinţei au fost prezentate două dintre atracţiile turistice cu potenţial din Harghita: Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, respectiv „Via Mariae”, deja celebrul traseu turistic religios.

Reprezentanţii Asociaţiei Pro Sfânta Ana susţin că rezervaţia de interes naţional „nu este utilizată într-un mod bun”.

„S-a dezvoltat un fel de turism balnear, care foloseşte lacul şi zona ca pe una de picnic şi de agrement. Majoritatea vin să îşi petreacă timpul pe marginea lacului, cu micul şi berea şi ca să facă baie, evident. Proprietarul terenului (Composesoratul Lăzăreşti – n.a.) şi-a dat seama că, dacă vrem să păstrăm această valoare şi pentru generaţiile viitoare, trebuie să se investească în încurajarea turismului verde, să se realizeze cât mai puţine edificii şi să se investească în infrastructura turistică, care lipseşte complet în momentul de faţă: parcare, toalete, nu există apă potabilă în crater, nu există un loc de cazare, iar în legislaţia nouă, locul de campare nu mai există ca şi facilitate de cazare. Nu există poteci bine marcate, nu există informaţii, în afară de natură, nimic care să dea o direcţie turistului. Toate acestea trebuie să fie rezolvate într-un fel sau altul”, a detaliat Levente Dósa, directorul executiv voluntar al Asociaţiei Pro Sfânta Ana.

Potrivit acestuia, organizaţia non-guvernamentală mai sus-amintită încurajează drumeţiile şi „Nordik Walking” – stilul nordicilor de a merge folosind două bastoane sau chiar beţe de schi – turul craterului pe bicicletă şi construirea de puncte de observaţie, de unde pot fi admirate împrejurimile. Triatlonul şi alte evenimente sportive tradiţionale care prin natura lor includ şi activităţi acvatice constituie excepţii şi nu contravin planului de management aprobat la sfârşitul anului 2007, potrivit căruia scăldatul este interzis în Lacul Sfânta Ana.

Coordonatorul proiectului şi preşedintele Asociaţiei „Via Mariae”, Molnár Sándor, a vorbit, la rândul său, despre turismul religios, declarând că „Drumul Mariei”, care „trasează o cruce pe harta Europei Centrale, din Austria, până la Şumuleu Ciuc”, va uni mai multe locuri de pelerinaj existente în România. De altfel, la Ministerul Turismului au fost iniţiate discuţii în acest sens.

„Specificul Via Mariae faţă de El Camino este că aici suntem mai multe popoare, de mai multe credinţe, obiceiuri. Sau, cum se spune la Bucureşti, legăm Braşovul, unde sunt biserici fortificate săseşti, cu Şumuleu Ciuc, apoi spre Topliţa, Bilbor, pentru a ajunge la Suceava, la mănăstirile bucovinene şi de acolo la Mănăstirea Micula. Eu cred că noi, cei din Harghita, trebuie să înţelegem că Via Mariae nu este o insulă, că dacă rămânem numai pe teritoriul acesta, este finish. Trebuie să colaborăm cu toată lumea”, a afirmat Molnár Sándor.

Coordonatorul proiectului a mai spus că marcarea rutelor nu este completă, dar chiar şi aşa, în ultimii ani, pelerinii din Ungaria, care vin la noi de Rusalii, obişnuiesc să meargă întâi la Micula, de acolo la Şumuleu şi apoi la Braşov.

În cadrul dezbaterilor au mai fost abordate posibilităţile de finanţare în turism.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii