Universitatea de Vară „Izvoru Mureşului”, ediţia a XXIII-a: „Geopolitica identităţii naţionale”
- Evenimentul, organizat în Covasna, a cuprins dezbateri despre identitatea românească şi comunităţile din afara graniţelor
Ediţia a XXIII-a a Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului” a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, la Covasna, sub tema „Geopolitica identităţii naţionale”, şi a reunit reprezentanţi ai comunităţilor româneşti, mediului academic, instituţiilor publice, organizaţiilor civice şi oameni de cultură. Pentru al doilea an consecutiv, manifestarea s-a desfăşurat în afara localităţii Izvoru Mureşului, organizatorii alegând în acest an oraşul Covasna atât din considerente practice, cât şi datorită semnificaţiei sale simbolice pentru comunitatea românească.
Evenimentul a debutat vineri, 14 august, cu ceremonia de deschidere, desfăşurată în prezenţa participanţilor şi invitaţilor, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi intonarea Imnului Naţional al României.
Preşedintele FCRCHM: „Noi, cu adevărat, aici, în inima ţării, ne simţim abandonaţi”
În cadrul deschiderii, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), Dragoş Burghelia, a vorbit despre eforturile depuse pentru menţinerea Universităţii de Vară şi despre dificultăţile privind obţinerea finanţărilor necesare. Acesta a subliniat că organizarea unui eveniment de asemenea amploare presupune resurse, oameni, timp şi implicare, iar Forumul Civic şi partenerii săi au depus proiecte pentru obţinerea finanţărilor, inclusiv la Secretariatul General al Guvernului şi la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
„Noi, cu adevărat, aici, în inima ţării, ne simţim abandonaţi”, a spus Dragoş Burghelia, atrăgând atenţia asupra impactului pe care lipsa finanţărilor îl poate avea asupra presei în limba română, activităţii ştiinţifice şi culturale şi proiectelor comunităţilor româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş. De asemenea, acesta a reafirmat faptul că numele şi spiritul Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului” vor fi păstrate indiferent de locul în care manifestarea se va desfăşura. „Am decis, împreună cu domnul profesor Ioan Lăcătuşu, să păstrăm numele de Universitatea de Vară «Izvorul Mureşului» oriunde soarta ne va duce”, a declarat preşedintele FCRCHM.
Potrivit unui comunicat remis de organizatori, alegerea oraşului Covasna nu a fost întâmplătoare: localitatea şi comunităţile româneşti din zonă păstrează tradiţii, obiceiuri şi elemente identitare transmise de-a lungul generaţiilor.
La deschiderea universităţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Parlamentului României, precum şi autorităţi locale. Au luat cuvântul: senatorul Ionel Carp – vicepreşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, Egalitate de Şanse, Culte şi Minorităţi, senatoarea Cristina Dumitrescu – preşedinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, deputatul Mihai Neamţu – preşedintele Comisiei pentru Cultură şi deputatul Cosmin Andrei.
La deschiderea evenimentului a participat şi Adriana Gae, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, care a prezentat o serie de proiecte culturale desfăşurate în sprijinul comunităţilor româneşti din afara ţării. Printre acestea se numără acţiuni în Ucraina, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Ungaria şi Bulgaria, spectacole de teatru şi muzică românească pentru copii, ateliere de pictură şi sculptură bisericească, proiecte pentru bisericile româneşti, precum şi realizarea de albume şi volume de carte, au transmis organizatorii.
Conform sursei citate, Adriana Gae a subliniat importanţa continuităţii acestor proiecte şi a unei finanţări adecvate pentru protejarea şi promovarea identităţii româneşti: „A proteja identitatea românească aici, în România, şi peste hotare înseamnă a proteja cultura română şi a o promova la adevărata ei valoare şi, până la urmă, a promova imaginea României”.
Aceasta a evidenţiat şi rolul asociaţiilor româneşti din străinătate, pe care le-a descris drept „adevăraţi ambasadori ai culturii române în lume”, pledând totodată pentru formarea unor specialişti care să cunoască realităţile comunităţilor româneşti din afara ţării.
Geopolitica identităţii naţionale
Tema ediţiei din acest an a adus în atenţie comunităţile româneşti dintr-un spaţiu geografic extins, de la Grecia, Albania, Macedonia de Nord şi Bulgaria până la Serbia, Timoc, Voivodina, Croaţia, Ucraina, Republica Moldova şi Ungaria. Unul dintre mesajele centrale ale manifestării a fost transmis de Lucian Săcălean, care a subliniat că identitatea naţională nu mai poate fi analizată doar prin prisma frontierelor geografice. „Frontierele nu mai sunt astăzi doar geografice. Există frontiere culturale. Există frontiere ale memoriei, frontiere simbolice, frontiere lingvistice, frontiere informaţionale”, a declarat acesta, citat în comunicat.
Acesta a spus că, în opinia sa, România trebuie să acorde atenţie atât comunităţilor istorice din statele vecine, cât şi românilor care au plecat în străinătate şi au format comunităţi importante în state precum Spania, Italia şi Germania.
Drepturile românilor din Ucraina, în centrul dezbaterilor
Cea de-a doua zi a manifestării, sâmbătă, 15 august, a început cu Sfânta Liturghie prilejuită de praznicul Adormirii Maicii Domnului. Programul a continuat cu dezbateri dedicate unor teme de interes pentru comunităţile româneşti din ţară şi din afara graniţelor. Printre temele abordate s-au numărat „Românii din Ucraina în ecuaţia Bucureşti – Kiev”, „Identitate şi continuitate în interiorul Arcului Carpatic. Românii din Covasna, Harghita şi Mureş” şi „Romano-catolicii din Moldova sub asaltul politicilor de asimilare. Geopolitica Identităţii Naţionale”.
Organizatorii au arătat că în cadrul dezbaterilor a fost analizată şi situaţia refugiaţilor ucraineni aflaţi în România, precum şi sprijinul care le-a fost oferit de autorităţi şi de societatea românească.
Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a subliniat necesitatea asigurării pentru românii din Ucraina a unor drepturi similare celor acordate comunităţilor ucrainene din România.
În cadrul discuţiilor a fost evidenţiat caracterul autohton al comunităţilor româneşti din mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv din Maramureşul Istoric, nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei. Reprezentanţii comunităţilor româneşti din aceste regiuni au pus accent pe importanţa educaţiei, culturii şi religiei în păstrarea identităţii româneşti din afara graniţelor.
Accesul la educaţie în limba maternă, desfăşurarea serviciilor religioase în limba română şi menţinerea legăturilor cu România au fost prezentate drept elemente esenţiale pentru continuitatea identitară. Au susţinut că este crucială continuarea programului de burse pentru elevii şi profesorii români din Ucraina, fiind subliniat şi pericolul reformei şcolare ce va avea loc în 2027 în statul vecin, când numeroase şcoli şi licee româneşti riscă să fie comasate sau desfiinţate.
Situaţia românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
O altă temă importantă a celei de-a doua zile a fost situaţia comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Dragoş Burghelia, a atras atenţia asupra situaţiei demografice şi instituţionale a comunităţilor româneşti din zonă. Acesta a arătat că românii reprezentau aproximativ 13% din populaţia judeţului Harghita şi aproximativ 25% din populaţia judeţului Covasna şi a avertizat că, în condiţiile unei minorităţi numerice şi ale lipsei unei susţineri constante prin proiecte şi politici publice guvernamentale, comunităţile româneşti se confruntă cu un risc major de slăbire şi disoluţie.
Totodată, acesta a semnalat faptul că, în anul 2026, nu au mai fost acordate finanţări pentru o serie de proiecte comunitare din cele trei judeţe, fiind invocată lipsa fondurilor guvernamentale. În acest context, au fost afectate presa românească locală, activităţile culturale, sesiunile de comunicări ştiinţifice, publicarea de volume şi organizarea unor evenimente dedicate comunităţii.
Dezbaterile au urmărit particularităţile comunităţilor româneşti din interiorul Arcului Carpatic, precum şi provocările legate de păstrarea identităţii, tradiţiilor şi continuităţii acestora. O problemă majoră evidenţiată în cadrul discuţiilor a fost lipsa unei reprezentări politice corespunzătoare atât la nivel parlamentar, cât şi la nivelul administraţiilor locale.
Organizatorii au subliniat faptul că problematica identităţii naţionale trebuia analizată atât în cazul comunităţilor istorice din afara României, cât şi în cazul comunităţilor româneşti aflate în interiorul graniţelor actuale ale ţării.
În acest context, programul a inclus şi tema românilor romano-catolici din Moldova, urmată de prezentări şi dezbateri privind „Geopolitica identităţii naţionale”.
Prin programul său, ediţia din 2026 a Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului” a reunit dezbateri privind identitatea naţională, situaţia comunităţilor româneşti din afara graniţelor, problemele comunităţilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi promovarea tradiţiilor şi culturii româneşti.
Organizatorii au adresat mulţumiri tuturor participanţilor care au depus un efort considerabil pentru a fi prezenţi la dezbateri, venind din diferite regiuni, Institutului Cultural Român şi sponsorilor pentru sprijinul acordat, partenerilor implicaţi în organizarea evenimentului, precum şi gazdelor de la Hotel Montana Covasna.
La încheierea celei de-a XXIII-a ediţii, organizatorii şi-au exprimat speranţa revederii participanţilor la ediţia din anul următor.
Organizarea ediţiei din acest an a Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului” a fost posibilă datorită sprijinului Institutului Cultural Român, precum şi prin contribuţia sponsorilor ABC Asigurări şi Asociaţia „Petru Ioan şi Ana” din Târgu Mureş.
A XXIII-a ediţie a fost organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) alături de parteneri tradiţionali ca Centrul de Cercetare şi Strategii Regionale (CCSR – Târgu Mureş), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sfântu Gheorghe) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (FNRP – Bucureşti).
