Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În cadrul lucrărilor în plen ale ediţiei a XXIII-a a Zilelor „Miron Cristea”, desfăşurate în Topliţa, prof. univ. dr. Ioan Sabău a prezentat succint o lucrare legată de Liga Antirevizionistă Română şi problema proprietăţii în Transilvania. De altfel, toate intervenţiile au fost reduse ca timp, ţinând cont de situaţia specială în care s-a desfăşurat ediţia din acest an a Zilelor „Miron Cristea”.
Liga Antirevizionistă Română a fost înfiinţată în 17 ianuarie 1934 „de către oameni responsabili din acea vreme”, preşedinte fiind Stelian Popescu, patronul şi directorul ziarului „Universul”, din conducerea organizaţiei făcând parte elita ţării din acele vremuri.
„În acea perioadă, scrie Onisifor Ghibu, (…) s-a simţit nevoia de a da o replică celor care aveau acţiuni revizioniste, revanşarde, activităţi desfăşurate pe teritoriul statului român. (…) Şi atunci, în situaţia dată, mai mulţi români, cărturari, foarte valoroşi şi foarte implicaţi, foarte responsabili şi în dorinţa de a salva România Întregită (…) au înfiinţat această ligă”, a spus prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.
Acesta a explicat că are un statut original al activităţi ligii, iar în actul constitutiv Patriarhul Miron Cristea figurează primul, urmat de Stelian Popescu „şi mulţi alţii legaţi de acest demers foarte important”. În conducerea ligii mai erau, printre alţii, Mitropolitul Bisericii Unite, Mitropolitul Bucovinei, Mitropolitul Moldovei, Mitropolitul Basarabiei.
„Programul ligii este foarte limpede, foarte clar: pentru a constitui o frână, o replică, o atitudine de generalizare a situaţiei de apărare a ţării şi de ridicare a conştiinţei politice, naţionale, în special de a-i determina pe cei care conduceau România în acea vreme să aibă în vedere această dispută, să oprească această vioiciune foarte, foarte pornită împotriva statului român şi, desigur, a Tratatului de la Trianon. Ca şi acum, şi atunci, respectând proporţiile, ştiţi foarte bine, până la urmă consecinţele au fost grave, cei care conduceau România, inclusiv regele, au fost oameni pe care, dacă nu îi putem numi trădători, îi putem numi măcar laşi. Pentru că până la urmă s-au întâmplat acele lucruri (n.n. – este vorba despre cedarea Ardealului de Nord şi Basarabiei). Nu puteau să spună că nu cunosc şi nu ştiu ce se întâmplă, pentru că în activitatea acestei Ligi Antirevizioniste, eu mă refer la acest restrâns aspect, sunt arătate foarte multe aspecte şi foarte multe acţiuni duşmănoase împotriva românilor din Ardeal, împotriva statului român şi, foarte interesant, în materie de proprietate, care este preocuparea mea”, a spus avocatul mureşean.
Astfel, potrivit acestuia, în perioada interbelică şi pe Valea Mureşului, chiar şi la Bilbor, s-a întâlnit situaţia în care „aceleaşi personaje”, vechii grofi maghiari, „au profitat de slăbiciunea autorităţilor româneşti” şi au revenit sub diferite forme organizatorice, cum era Societatea Ardeleană, Societatea Gudeamesterhaza sau în Topliţa familia Urmanczy, în posesia fostelor proprietăţi.
„Şi Liga Antirevizionistă Română a sesizat aceasta, cum şi astăzi câţiva dintre noi o facem, în măsura în care desigur ne adresăm doar nouă înşine, nu ne aude nimeni dintre cei care ar trebui să audă şi să decidă”, a subliniat prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.
Un alt aspect reliefat a fost structura organizatorică, în formă piramidală, a ligii. Activitatea organizaţiei era reglementată amănunţit. Liga avea în fiecare duminică activitate. Iar cea mai dezvoltată activitate era la Bucureşti, unde se profita şi de prezenţa lui Stelian Popescu, iar ziarul „Universul” prezenta permanent aceste acţiuni.
„Stelian Popescu a reuşit să-şi adune oameni de foarte bună calitate în jurul lui în acele vremuri grele. Chiar m-am gândit, la un moment dat, dacă nu ar fi de actualitate şi în vremurile acestea să constituim o organizaţie, mă rog, respectând vremurile, timpul şi modul în care este organizată societatea românească la ora actuală – mai degrabă bulversată – în ce măsură am putea să dăm o replică foarte clară acestor situaţii. Pentru că primejdia – respectând, să spunem, nişte repere, căci sunt deosebiri faţă de acele vremuri – primejdia rămâne în continuare”, a conchis prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.
Liga Revizionistă Română şi-a încetat activitatea în 1938, când Regele Carol al II-lea a desfiinţat toate organizaţiile şi partidele politice din ţară.
În cadrul lucrărilor, dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita a făcut o scurtă prezentare a celor trei studii. Unul dintre ele, ai cărui autori sunt dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Vasile Stancu, este intitulat „Aspecte privind pandemiile de ciumă reflectate în documentele existente în arhivele covăsnene”. „Ținând cont de vremurile în care trăim, vă invit să citiţi: pagini de mari provocări şi drame umane din Europa, din Țările Române, din scaunul Trei Scaune, în secolele XVII-XIX. Multe similitudini cu situaţia de astăzi. Atunci nu se făceau afaceri cu măştile, dar se făceau alte tipuri de afaceri şi exista problema manipulării, a zvonurilor”, spunea dr. Lăcătuşu. Al doilea studiu, întocmit împreună cu ing. Ciprian Mugeanu, se numeşte „Documente referitoare la istoria bisericii ortodoxe din Sfântu Gheorghe, redactate de învăţătorul George Vasilescu”. Iar al treilea material, scris de vorbitor, a fost „Un important deziderat al românilor din Arcul Intracarpatic, îndelung solicitat, este pe cale de a fi soluţionat: înfiinţarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unei structuri însărcinate cu problemele românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.
Tot în plen a fost prezentată şi lucrarea „Implicaţia acordului de la München asupra securităţii României. Decizii politico-militare ale Guvernului Patriarhului Miron Cristea pentru apărarea dispozitivului strategic militar din Transilvania şi a liniei de fortificaţii Carol al II-lea”, întocmită de col. (r.) dr. Dan Prisăcaru, directorul Filialei Iaşi a Muzeului Naţional Militar „Regele Ferdinand I”.
Ediţia din acest an Zilelor „Miron Cristea” a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia „Miron Cristea” din aceeaşi localitate. (Şt. P.)
