Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Ca în fiecare an, chiar dacă durata manifestării a fost redusă, a fost vernisată o expoziţie, au fost lansări şi prezentări de cărţi, a volumului Sangidava 8, comunicări ştiinţifice susţinute în plen
La sfârşitul săptămânii trecute, Topliţa a fost gazda unei noi ediţii a unuia dintre cele mai importante evenimente culturale din nordul judeţului: Zilele „Miron Cristea”. Datorită situaţiei create de coronavirus şi a dispoziţiilor existente legate de această pandemie, la cea de a XXIII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” majoritatea participanţilor au fost din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Şi chiar dacă, cum spunea directorul Centrului Cultural Topliţa, Costel Lazăr, unul dintre organizatori, „durata manifestării nu mai este cea care ar trebuie să fie – Zilele Miron Cristea e Ziua Miron Cristea – ne bucurăm că suntem împreună şi că am reuşit să facem efortul de a ne vedea în condiţiile acestea, aşa cum sunt ele”. De altfel, şi Stelu Platon, primarul municipiului gazdă, spunea că deşi „în anii trecuţi acest eveniment era de o amploare deosebită, cu foarte mulţi participanţi, cu foarte multe lucrări, lansări de carte, urmat de zilele municipiului şi, sigur, hramul mănăstirii, este bine, totuşi, că suntem aici şi astăzi şi de aceea vă sunt recunoscător”.
Ca în fiecare an, manifestarea a început cu un omagiu adus primului patriarh al României, Miron Cristea, la bustul acestuia din parcul central fiind organizată o slujbă de pomenire.
Sfinţi români – 100 de icoane pe sticlă
În acest an, fiind vorba de o ediţie restrânsă a Zilelor „Miron Cristea”, evenimentul a fost găzduit de clădirea cinematografului. La etaj a avut loc vernisajul unei interesante expoziţii realizată de Maria Mera: Sfinţi români – 100 de icoane pe sticlă.
Ideea realizării acestor icoane a pornit în urmă cu 10 ani şi iniţiativa a avut-o Ilarie Gh. Opriş. Conducând taberele de pictură de icoane organizate în Sângeorgiu de Mureş şi în alte localităţi din judeţul Mureş, i-a venit ideea de a face un album cu sfinţii români: pe o pagină să fie scrisă viaţa sfântului, iar pe cealaltă pagină să fie expusă icoana. Numărând în calendar, a observat că sunt peste 100 de sfinţi români.
Astfel, a realizat modelele sfinţilor – în formate A4, A3 şi 50×40 – pe care le-a împărţit mai multor pictori din cadrul taberei de la Sângeorgiu de Mureş. Printre participanţi se afla şi Maria Mera, pe care a încântat-o ideea şi a spus că va realiza ea cele 100 de icoane.
Prezentă la vernisaj, Maria Mera spunea că după ce în 2018, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unire, a făcut portretele înaintaşilor care au contribuit major la înfăptuirea Marii Uniri, simţea nevoia să facă „iarăşi ceva de 100, care să marcheze acest eveniment, pentru că ştiam că urmează evenimentul de la Trianon, în care era consfinţită unirea Transilvaniei cu Ţara Românească, şi simţeam tot timpul că trebuie să fac ceva în plus”.
Şi aşa, după mai bine de un an de zile de lucru, cu zile în care a lucrat şi 16 ore, s-a născut expoziţia Sfinţi români – 100 de icoane pe sticlă.
Prima expoziţie a fost găzduită de judeţul Alba, apoi icoanele au ajuns la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, în biserica din Sângeorgiu de Mureş, la Deda, iar săptămâna trecută la Topliţa, în cadrul Zilelor „Miron Cristea”.
Sangidava – volumul 8 (XIV)
După vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă, participanţii la Zilele „Miron Cristea” s-au mutat în sala de proiecţie a cinematografului, acolo unde au avut loc prezentarea albumului Sangidava, ajuns la al 8-lea număr, serie nouă, lansările de cărţi şi cuvântările în plen.
Anuarul Sangidava cuprinde lucrările ştiinţifice realizate de istorici, arhivişti, cercetători, slujitori ai bisericii, cadre didactice, muzeografi, folclorişti, care participă la manifestarea Zilele „Miron Cristea”. În anii anteriori, lucrările cuprinse în acest volum erau prezentate de autori în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice, în plen sau pe secţiuni, ceea ce în acest an nu a mai fost posibil datorită contextului actual.
În acest an, volumul a fost editat de Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Culturală „Miron Cristea”.
„Din păcate, în acest an, aşa cum ştim cu toţii, proiecte culturale finanţate de autorităţi locale sau centrale sunt prea puţine. Cel puţin la nivelul municipiului Topliţa proiecte culturale nu au fost scoase înspre finanţare. De aceea, tipărirea acestui volum s-a făcut prin fondurile Centrului Cultural Topliţa, aflat în subordinea Ministerului Culturii”, a spus directorul Centrului Cultural Topliţa, dr. Costel Lazăr.
Acesta a punctat că Sangidava 8 (XIV) „are o ţinută ştiinţifică şi grafică excepţională” şi „cred că se poate înscrie în linia anuarelor ştiinţifice importante din ţară”. Ca în fiecare an, volumul este împărţit în 3 secţiuni: capitolul care cuprinde lucrări legate de viaţa şi activitatea Patriarhului Miron Cristea şi despre Biserica Ortodoxă Română; „Istorie”; „Cultură şi civilizaţie”. La acestea se adaugă încă două capitole, unul care cuprinde alte evenimente importante care s-au petrecut în ultimul an şi o rubrică de prezentări de carte.
„Cred că suntem printre puţinii din ţară care reuşim ca, atunci când se desfăşoară sesiunea în plen, să şi avem tipărit volumul. Dar lucrul acesta nu s-ar fi reuşit fără contribuţia dvs. şi fără încadrarea în limitele de timp legate de tot ceea ce înseamnă logistica tipăririi unui volum”, a conchis directorul Centrul Cultural Topliţa.
„Întâlnirea noastră, aşa scurtă cum va fi, ne vom aminti o vreme de ea, dar cu siguranţă documentul care va depune mărturie despre ceea ce am fost în 2020 rămâne Sangidava”
Al 8-lea număr din Sangidava a apărut la Editura Nico din Târgu Mureş.
„Această nouă apariţie în seria Sangidava, al 8-lea număr, al 14-lea dintre toate, este, cum remarca dl director, de o ţinută grafică apreciabilă. (…) Este o lucrare frumoasă, arată aşa cum trebuie să fie un document care are pretenţia că va rămâne. Şi acest document, cu siguranţă, va rămâne. Întâlnirea noastră, aşa scurtă cum va fi, ne vom aminti o vreme de ea, dar cu siguranţă documentul care va depune mărturie despre ceea ce am fost în 2020 rămâne Sangidava.
Şi acest număr al optulea a adunat în cele 5 secţiuni documente importante, cercetări care sunt de actualitate şi reflectări ale activităţii culturale şi literare din zonă din ultima perioadă”, a spus, la rândul său, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Mureş, Nicolae Băciuţ, editorul acestui volum.
Acesta a remarcat, la rândul său, că în acest an aproape toate proiectele culturale au fost anulate şi nu au mai primit finanţare, apreciind efortul depus de Centrul Cultural Topliţa în organizarea evenimentului şi apariţia volumului Sangidava.
„Sigur, eforturile pe care le-a făcut Centrul Cultural Topliţa şi de această dată, preluând ceea ce de regulă era susţinut prin Fundaţia Culturală Miron Cristea cu finanţări din diferite surse, de data aceasta, cum s-a întâmplat şi la Mureş, aproape toate proiectele au fost anulate şi nu au mai putut fi finanţate. Până la urmă lucrarea există, a reuşit să facă ceea ce puţine reuniuni reuşesc: să îşi materializeze contribuţiile într-un document. Deci Sangidava nr. 8 este o lucrare meritorie”, a mai punctat dr. Nicolae Băciuţ.
Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a evidenţiat că în afară de Mureş, care a editat cunoscute lucrări ştiinţifice şi anuare, în judeţele Covasna şi Harghita, până după Revoluţie, nu au existat anuare ştiinţifice. Conform acestuia, primul anuar ştiinţific apărut în judeţele Covasna şi Harghita a fost „Angustia”, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan din Covasna, după care a urmat Sangidava şi, mai nou, Acta Carpatica, ajuns la numărul 6. „Iată că la ora actuală, în cele două judeţe, apar trei anuare ştiinţifice: Sangidava, Acta Carpatica şi Angustia”, a precizat dr. Ioan Lăcătuşu.
Acesta a mai amintit că în luna septembrie a acestui an urmează să fie lansată biblioteca virtuală a Editurii Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, primele 500 de cărţi, în care vor fi cuprinse toate anuarele din judeţele Covasna şi Harghita, inclusiv Sangidava.
***
După lansarea şi prezentarea câtorva zeci de cărţi şi publicaţii, majoritatea autorilor fiind, datorită restricţiilor, harghiteni, covăsneni şi mureşeni, au urmat lucrările în plen ale sesiunii de comunicări ştiinţifice. Au prezentat interesante lucrări cunoscutul avocat mureşan prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, dr. Ioan Lăcătuşu şi col. (r) dr. Dan Prisăcaru, directorul Filialei Iaşi a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” (cu amănunte vom reveni într-un număr viitor).
Un moment aparte al ediţie din acest an, desfăşurat în a doua parte a manifestării, a fost aniversarea profesorului, scriitorului, publicistului topliţean, dar şi iniţiatorul şi unul dintre organizatorii Zilelor „Miron Cristea”, Ilie Şandru, la 85 de ani, precum şi lansarea ultimului volumul al domniei sale, „În vâltoarea vremurilor” (despre care vom reveni cu detalii în numărul viitor).
Ediţia din acest an a Zilelor „Miron Cristea” a fost organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia „Miron Cristea” din aceeaşi localitate. (Liviu Câmpean, Şt. Pătrîntaş)
