Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (I) | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 21 septembrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (I)
Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (I)
Lacul Iezer

Proiect unic în ţară: patru judeţe se aliază pentru a realiza Planul Urbanistic Zonal pentru o parte dintr-un masiv montan (I)

  • Reprezentanţi ai consiliilor judeţene din Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava s-au întâlnit pentru a începe unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte – PUZ-ul Munţilor Călimani-Giurgeu

La aproximativ şase ani de la pornirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Călimani-Giurgeu, actuala conducere a făcut primul pas pentru unul dintre cele mai provocatoare proiecte: realizarea Planului Urbanistic Zonal al Munţilor Călimani. Este, de fapt, o continuare a Studiului pentru Munţii Călimani, realizat de vechea conducere a asociaţiei. Iar pentru realizarea acestui PUZ, preşedintele ADI Călimani-Giurgeu, Iuliana Paşcan, a reuşit să aducă la masă, pentru primele discuţii, reprezentaţii a patru judeţe care se întind pe Munţii Călimani – Mureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Harghita.

Un proiect de durată

Întâlnirea a avut loc chiar în Călimani, la confluenţa văii Lomaşului cu pârâul Puturosul, gazdele fiind ADI Călimani-Giurgeu, Consiliul Judeţean Harghita, iar oaspeţii Instituţia Prefectului Harghita, reprezentanţii consiliilor judeţene Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, dar şi doi cunoscuţi realizatori de emisiuni TV – Charlie Ottley (realizatorul documentarului Wild Carpathia) şi Cristian Tabără.

Ion Proca, prefectul judeţului Harghita, spunea că doreşte ca acest proiect să nu primească în nici un fel conotaţii politice pentru că „poate, numele vreunuia dintre noi mai rămâne în mintea cuiva, dar în nici un caz partidul din care făcea parte, aşa încât efortul e între prietenii unui proiect care trebuie neapărat să pornească”. De asemenea, acelaşi mesaj a fost şi în ceea ce priveşte ADI Călimani-Giurgeu, de a nu se asocia numele acestei asociaţii cu artificiile electorale.

„Proiectul Munţii Călimani pentru care suntem toţi acum, aici – spunea Ion Proca, urmează să se circumscrie unui interes naţional, guvernamental, de dezvoltare strategică. Şi când spun guvernamental nu mă refer doar la interesul evident al acestui guvern pentru dezvoltarea zonei, ci al oricărui guvern care va veni şi va trebui să se îngrijească de ţară”.

Legat de necesitatea acestui PUZ, al cărui scop este deschiderea legală către dezvoltarea zonei, prefectul judeţului preciza că „demografic stăm foarte rău. Sunt comune mici care au o mie şi ceva de locuitori, cum e Corbu. Nu sunt şanse, la momentul acesta, pentru tineri. Sunt probleme general grave pe care le putem preveni cu grija noastră de acum. În câţi ani se va întâmpla? – vom vedea. Însă bunele intenţii sunt şi în curând sper să începem să le şi aplicăm”.

La rândul lui, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, amintea de faptul că PUZ al Munţilor Călimani ar deveni al treilea asemenea proiect pe care instituţia pe care o conduce l-ar realiza, după planurile urbanistice pentru Munţii Harghitei (început acum 10 ani şi aflat în prag de finalizare) şi pentru Ciomatu-Balvanyos (unde se speră să fie finalizat în 5 ani). Aşadar, „avertiza” preşedintele CJ Harghita, realizarea PUZ pentru Munţii Călimani este un proiect care se va întinde pe mai mulţi ani şi care se va lovi de multe bariere, unele dintre ele, poate, puse chiar intenţionat, „dar dacă nu facem astăzi primul pas, peste 10 ani ori noi ori cei care vin după noi nu o să aibă nici o şansă”.

Mai multe direcţii de dezvoltare

Prima întâlnire a reprezentanţilor celor patru judeţe s-a concentrat pe câteva propuneri legate de direcţia care ar putea fi urmată în dezvoltarea zonei, dar s-au adus în discuţii şi aspecte juridice şi posibilitatea de asociere în vederea realizării PUZ-ului.

În următorul număr al ziarului propun să vedem care sunt cele două direcţii de dezvoltare despre care s-a vorbit – un turism de masă, industrial, respectiv un turism tradiţional, bazat pe conservarea satelor – care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele, dar şi primele concluzii ale celor prezenţi. Şi tot mâine vom afla şi care sunt următorii paşi propuşi în această colaborare.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

6 comments

  1. Specialist turism

    Turism de masă, industrial…
    Ne puteți explica ce înseamnă turismul industrial?
    Industria turismului și turismul industrial sunt două lucruri diferite deci autorul ar trebui să fie mai atent la formulare.
    Si chiar nu înțelegem cum se poate face un PUZ într-o arie protejată?
    De ce avem nevoie de turism în masă? Da, tinerii au nevoie de locuri de muncă dar cine va avea fonduri și de unde să-și construiască o pensiune sau o casă de vacanță?
    Așa se distruge ultimul loc virgin din județul Harghita!

    • Turismul industrial apare atunci când pe bazezi pe dezvoltarea unei oferte antropice, artificiale – dacă vreți. De exemplu, dacă într-o zonă unde nu există nimic te apuci și creezi, de exemplu un parc de distracții, se poate vorbi de un turism industrial.
      În schimb, turismul tradițional s-ar baza pe conservarea a ceea ce există, cu o minimă intervenție a omului.
      Oricum, ambele variante fac parte din industria turismului – atât agroturismul, turismul cultural, religios, cât și schiatul într-un mare domeniu schiabil ori mersul, vara, pe plajă la Mamaia, toate fac parte din industria turismului.
      Întrebați de ce avem turism în masă? Turismul în masă presupune doar o prezență numeroasă a turiștilor într-o zonă; iar asta înseamnă bani lăsați de turiști și, implicit, ridicarea nivelului de viață de acolo.
      Un PUZ cred că se poate face oriunde, pentru că rolul PUZ-ului este tocmai acela de a reglementa niște lucruri în construcții – ce materiale ai voie să folosești la construcții, ce culori, unde ai voie să construiești etc. Și să nu uităm că Parcul Național Călimani nu se întinde pe toată suprafața munților.

      • Specialist turism

        Mda.
        Nu cred că având un masterat în turism am nevoie de toate aceste explicații dar totuși ele sunt binevenite pentru cei care nu au studii specifice în domeniu.
        Pe hârtie și prin aceste explicații totul sună frumos și de viitor.
        Dar mă tem că în timp vom vedea defrișări, poluare etc.
        Dacă se vor construi drumuri asfaltate în zonă nimic și nimeni nu va mai opri jaful și turismul va fi doar un paravan pentru alte activități dăunătoare florei și faunei.
        Sper să nu am dreptate dar așa suntem noi.
        Distrugem tot ce avem de preț cu o voioșie și talent nemaipomenit.

  2. Specialist turism

    Cenzură de secol XX.
    Sper că sunteți mulțumit și așa cum anticipam adevărul chiar doare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.