Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Păstorii gorali sau valahi, urmaşi ai ciobanilor din Valahia care s-au răspândit în întregul arc carpatic, vor să transforme Munţii Carpaţi într-un brand asemănător Alpilor, printr-o mai bună cooperare a păstorilor din toate ţările prin care trece acest lanţ muntos, inclusiv din România.
Un pas important în acest demers l-a reprezentat prima ediţie a Congresului Carpaţilor, organizată sâmbătă şi duminică în localitatea poloneză Ludzmierz. Au participat sute de păstori din Polonia, Cehia şi Slovacia şi, cu statut de invitat special, o importantă delegaţie de peste 50 de persoane din România, din regiunile Transilvania şi Bucovina, respectiv din judeţele Sălaj, Cluj, Maramureş şi Suceava.
„Evenimentul la care participăm în aceste zile vrea să-i pregătească pe ciobanii din întreaga Polonie să înceapă să lucreze împreună, iar pe voi, românii, v-am invitat ca observatori, pentru a vedea cum cooperăm în regiunea noastră şi pentru a arăta că acest gen de cooperare poate exista între toate ţările ce se află de-a lungul lanţului Carpaţilor. Anul viitor vom organiza un eveniment de mult mai mare amploare, numit Sărbătoarea Carpaţilor, la care vrem să invităm oameni din toate ţările. Avem deja un buget din fonduri elveţiene, dar vom utiliza şi fonduri proprii. Prima ediţie va fi în Polonia, dar dacă lucrurile merg bine vrem să fie organizat, pe rând, în fiecare din ţările din Carpaţi”, a declarat sâmbătă, Maria Kohut, unul dintre principalii organizatori ai congresului.
Maria este soţie de cioban din regiunea Zakopane şi sufletul mai multe organizaţii non-guvernamentale care încearcă să promoveze tradiţiile valahilor, ciobani emigraţi din Valahia românească în întregul arc carpatic.
„Noi, munteni din Polonia, numiţi gorali, provenind din Valahia, ocupăm numai 5% din teritoriul Carpaţilor polonezi, iar numeric reprezentăm numai 2% din populaţia ţării. Dar suntem foarte activi, cu un foarte bun marketing, cu haine, muzică, dansuri specifice şi cu produse din brânză recunoscute în întreaga Polonie. Oriunde mergi în Polonia, oamenii ştiu că noi suntem munteni şi că facem o brânză extraordinară şi că avem tradiţiile noastre, chiar dacă suntem numai o mică parte. Noi toţi ştim că locuim în Carpaţi şi că strămoşii noştri provin din Valahia, de unde au plecat cu oile în toate ţările străbătute de aceşti munţi. Noi ştim că identitatea noastră este din rădăcini valahice, avem o istorie comună, tradiţii comune, indiferent că ne aflăm acum în Ucraina, Cehia, Slovacia. Dacă suntem pe teritoriul Carpaţilor, suntem aceeaşi oameni. Sunt mici diferenţe în port sau în limbaj, dar toate cuvintele legate de oi şi oierit sunt foarte asemănătoare în toată această regiune”, arată Maria Kohut.
Ea a explicat că se încearcă realizarea unei mai bune colaborări între păstorii din Carpaţi, prin acţiuni concrete, pe mai multe niveluri, contându-se în aceste demersuri pe sprijinul României, importanţa ţării noastre fiind subliniată de participarea la evenimentul de la finalul săptămânii a preşedintelui Poloniei, Bronislaw Komorowski, prezent sâmbătă la Ludzmierz.
„Ne dorim ca voi să ne sprijiniţi pentru a dovedi polonezilor că în România există un grup mare de oameni care au cultura şi tradiţia oieritului şi sperăm într-o cooperare viitoare. Ştim că trebuie să cooperăm cu toţii, indiferent de ţara din Carpaţi de care aparţinem, pentru că numai o comunitate puternică va putea realiza un proiect puternic în Europa. Avem deja o cooperare foarte strânsă cu Cehia şi Slovacia în ultimii ani. Există şi o „sărbătoare a oierilor” organizată în comun, în ultimii cinci-şase ani, în prima duminică de după data de 23 aprilie, ziua Sf. Gheorghe în credinţa ortodoxă. (…) Suntem ciobani şi avem din ce în ce mai multe contacte cu alţi ciobani, ceea ce e important pentru mine, ca cioban. Există mai multe ONG-uri ce lucrează în Carpaţi şi au început să colaboreze cu ONG-uri din alte ţări. Acum ne-am dori ca şi autorităţile din aceste ţări să coopereze între ele, pentru a găsi soluţii. La cel mai înalt nivel politic există un interes din partea Poloniei de a avea un parteneriat foarte puternic cu România, chiar şi la nivel prezidenţial. Acesta este motivul pentru care preşedintele Poloniei a venit astăzi la Ludzmierz, pentru că a ştiut că aici vor fi reprezentanţi ai ţării voastre şi a vrut să arate că România este importantă pentru noi, polonezii, şi la nivel înalt, ca partener”, afirmă Maria Kohut.
De altfel, preşedintele Poloniei şi-a început discursul susţinut la întâlnirea cu delegaţia din ţara noastră adresând participanţilor un Bună ziua! în limba română. La final a aprins, alături de reprezentanţi din ţara gazdă, din România, Cehia şi Slovacia, un foc simbolic semnificând dorinţa unei mai bune colaborări între aceste ţări.
„Prezenţa noastră aici este legată în primul rând de un schimb de bune practici, ţinând cont de experienţa acestei ţări în accesarea fondurilor europene. Ne-am bucurat că la focul simbolic aprins vineri preşedintele Poloniei a venit să dea mâna personal şi să schimbe câteva cuvinte cu membri ai delegaţiei României. Sper că am aprins focul unor mai bune relaţii între ţările noastre”, a precizat Mircea Groza, reprezentant al Consiliului Judeţean Sălaj, prezent la Congresul Carpaţilor.
În opinia Mariei Kohut, un rol important pentru o mai bună colaborare între ţările din Carpaţi o are, pe lângă relaţia dintre ciobani şi mediul non-guvernamental, şi colaborarea la nivel înalt între statele din zonă.
„Primul pas în cooperarea internaţională a fost în 2013, atunci când soţul meu şi mai multe organizaţii am organizat o transhumanţă cu turme de oi pe ruta Rotbav – Sighetul Marmaţiei – Cehia – Slovacia şi Polonia. Scopul acestei acţiuni nu a fost doar unul turistic, ci şi pentru a-i face pe muntenii din Carpaţi să înţeleagă că suntem mai mulţi. Avem deja ciobani români care au venit la turmele noastre, le arătăm cum facem brânza – pentru că, de exemplu, voi nu faceţi brânza afumată în bucăţi mici, cum o facem noi. Toţi păstorii din Carpaţi trebuie să înţeleagă că nu suntem singuri, suntem şi în România, şi în Cehia, Polonia, poate un pic şi în Ungaria sau în alte ţări. Chiar şi pentru polonezi, 80% nu ştiu despre rădăcinile noastre valahice şi am început un proiect important şi la nivel universitar, cu o durată de cinci ani, prin care pas cu pas să explicăm acest lucru. Noi ştim că Uniunea Europeană este deschisă şi putem să arătăm că avem o cultură naţională comună, că putem coopera între ţări”, precizează Maria.
Scopul final al acestor acţiuni este impunerea Munţilor Carpaţi ca un brand la nivel european.
„Avem nevoie de un produs care să facă din Carpaţi o marcă. Poate fi brânza, pentru că aceasta este peste tot, poate fi oaia. Când vorbeşti de Alpi, nu te gândeşti că poate e vorba de Franţa, poate de Elveţia. Nu te gândeşti la ţări, ci la Alpi. Carpaţii nu sunt foarte cunoscuţi în Europa”, conchide Maria Kohut.
Congresul Carpaţilor a fost organizat de către Asociaţia Muntenilor din Polonia, organizaţie care are 8.000 de membrii, cu sprijinul unor fonduri elveţiene şi din surse proprii. (Agerpres)
