Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita: „Pagubele (provocate de urşi în judeţ– n.a.) s-au dublat: faţă de cinci persoane atacate şi spitalizate în 2020, în 2021 au fost spitalizaţi 19 oameni. Faţă de 230 de pagube înregistrate în 2020 după atacurile urşilor, în 2021 au fost înregistrate 560”
La iniţiativa Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, gestionarii fondurilor de vânătoare din judeţ, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, ai ADI Dezvoltare Rurală, primari şi specialişti în domeniu au participat, miercuri, la un workshop pe tema proiectului de Ordin pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi de prevenţie în cazul speciei urs brun, „în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante”, lansat în dezbatere publică în data de 10 februarie. La discuţii a participat, online, şi dr. Fodor József Tamás, consilierul ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna.
Potrivit prevederilor proiectului de Ordin menţionat, numărul maxim al cotelor de prevenţie şi de intervenţie la urs stabilit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) în urma recomandării Grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România pentru întreaga ţară este, în acest an de 220 de exemplare: cotă de prevenţie de 140 de exemplare şi cotă de intervenţie de 80 de exemplare pentru prevenirea pericolelor iminente.
Din cota de prevenţie de 140 de exemplare, unităţilor administrativ-teritoriale din Harghita, judeţ unde populaţia de urs brun depăşeşte 2.000 de exemplare, iar pagubele provocate de carnivorele mari protejate prin lege s-au dublat de la un an la altul, le-au fost repartizate 35 de exemplare.
Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, atenţionează că este nevoie urgent de intervenţie şi de consens politic, existând pericolul ca oamenii, ajunşi la exasperare, să îşi facă singuri dreptate.
„Este nevoie de normalitate, pentru că am prezentat raportul preliminar al Consiliului Judeţean pentru anul 2021 în privinţa urşilor şi se vede că pagubele s-au dublat: faţă de cinci persoane atacate şi spitalizate în 2020, în 2021, când iarăşi a fost pandemie, au fost spitalizaţi 19 oameni. Faţă de 230 de pagube înregistrate după atacurile urşilor anul trecut, în 2021 au fost înregistrate 560, adică mai mult decât dublul. Deci, trebuie să înţeleagă şi preşedintele ţării, dl. Iohannis, trebuie să înţeleagă toate partidele politice, că toate eforturile depuse de dl. Tánczos Barna trebuie să fie sprijinite. Am căzut de acord că şi acesta este un pas, dar nu este încă rezolvarea finală, pentru că managementul cinegetic trebuie să intre primordial ca şi soluţie, lângă celelalte soluţii care trebuie să fie implementate”, a declarat Borboly Csaba, amintind, între altele, că există fonduri europene ce pot fi accesate de către Ministerul Agriculturii, în baza Politicii Agrare Comune, pentru fermierii din zona rurală.
Şeful administraţiei publice judeţene consideră că trebuie continuate şi eforturile în mediul academic, pentru obţinerea de analize şi studii aprofundate în privinţa problematicii şi comportamentului ursului brun, în scopul identificării soluţiilor potrivite.
„Trebuie să continuăm activitatea de dialog cu mediul academic, cu universităţi, cu ONG-uri, cu toate părţile implicate, pentru că numai consensual se pot face paşi pentru rezolvarea finală şi bună a acestei situaţii, în condiţiile în care scopul nostru este ca această specie să trăiască bine, în condiţii normale, favorabile aici în judeţul Harghita, dar în egală măsură conflictul dintre carnivorele mari şi om să fie minimizat. De aceea este nevoie de mai multe soluţii legate de deşeurile menajere, de leşurile animalelor (…) ne trebuie reglementări adecvate şi pentru recoltarea fructele de pădure şi a ciupercilor, deci sunt foarte multe lucruri care, dacă ar primi o soluţie, un răspuns, atunci conflictele ar putea să fie într-un număr mai mic, chiar suportabil. Este nevoie şi de debirocratizare, de descentralizare şi de întărirea parteneriatelor locale, trebuie să mai primim atribuţii legale şi ca Consiliu Judeţean, pentru că aşa am putea fi mult mai eficienţi”, a adăugat Borboly Csaba.
În opinia gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar şi a primarilor, cotele alocate judeţului Harghita sunt insuficiente.
Birtalan István este directorul AVPS Gheorgheni, asociaţie care gestionează două fonduri de vânătoare, întinse pe 30.000 de hectare şi considerate unele dintre cele mai „grele” din judeţ. Ne spune că „la nivel naţional, 220 de urşi raportat la o populaţie de peste nouă mii de exemplare nu rezolvă problema”.
„Noi lucrăm în fiecare an la evaluarea efectivelor, ştim precis câte exemplare avem: pe cele două fonduri de vânătoare pe care le gestionează AVPS Gheorgheni trăiesc peste 150 de urşi. Vă daţi seama cât de redus este acest număr al cotelor de prevenţie şi de intervenţie? (…) Avem probleme foarte multe cu urşii în comunele Voşlăbeni şi Izvoru Mureşului; chiar marţi am relocat o ursoaică de trei ani. De la începutul anului şi până acum, în nici două luni am avut 15 acţiuni de îndepărtare a urşilor care coboară frecvent în zonele locuite şi două relocări. Altfel arată o problemă în teorie şi cu totul altfel pe teren”, explică directorul Birtalan István.
Potrivit directorului AVPS Târnava Mare, Mărmureanu Biró Leonárd, cotele alocate nu acoperă nici măcar sporul natural al populaţiei de urs brun din judeţ şi apreciază că situaţia va deveni în timp „insuportabilă”.
„În 2015 aveam o cotă de recoltare pe ţară de 450 de exemplare; acum avem 140. Cota de intervenţie de 80 de exemplare este foarte mică şi nu ştim dacă va fi pentru tot anul sau doar pentru sezonul de vânătoare. (…) Pentru Harghita, situaţia este destul de gravă, avem un efectiv de urs de peste 2.000 de exemplare şi dacă ne gândim la cele 35 de exemplare, cât reprezintă cota de intervenţie alocată judeţului nostru, este foarte puţin, nu acoperă nici sporul natural de 8% al populaţiei de urs din judeţ. Relocarea nu este o soluţie. (…) Odată şi-odată situaţia va deveni insuportabilă şi nu va mai fi interesul nimănui să mai apărăm ceva. Până atunci, oamenii or să-şi facă singuri dreptate, nu vor mai avea frică nici de sancţiuni, nici de dosar penal, pentru că viaţa lor e mai presus de orice. Trebuie luate măsuri, ca să nu ajungem ca în cazul şobolanilor: şi ei sunt fiinţe, dar sunt exterminaţi când se înmulţesc peste măsură. Şi atunci tot vânătorii vor trebui să facă asta, reducând numărul urşilor care excede nivelului optim. Toată lumea realizează gravitatea problemei”, clarifică directorului AVPS Târnava Mare.
Ing. dr. Benke József, directorul AVPS „Zetelaka és Társai” din Zetea şi membru în Consiliul Internaţional de Vânătoare şi Conservarea faunei sălbatice, a declarat în cadrul întâlnirii că proiectul de Ordin pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi de prevenţie în cazul speciei urs brun „nu este aplicabil”, argumentând că numărul cotelor de prevenţie şi de intervenţie alocat pentru o ţară întreagă este „derizoriu”. De asemenea, reclamă unele „abuzuri şi ilegalităţi” în cadrul documentului pus în dezbatere publică. În opinia domniei sale, acest proiect trebuie modificat.
„Pe de altă parte, faptul că se dă recoltare cu gestionare este o sfidare a gestionarului care efectuează paza unui bun public pe bani privaţi. Ursul face parte din faună, noi, gestionarii protejăm ursul în teren, împiedicând braconajul, îi asigurăm hrană, iar ursul ne face pagubă atât la vânat, cât şi în rândul animalelor domestice şi în culturile agricole ale oamenilor. Astfel se creează un dezechilibru, pe care nu-l putem ţine în frâu. După celebrul caz «Arthur», nici nu ne mai dă dreptul să valorificăm ursul. Este o lipsă de profesionalism, frică şi o decizie politică pentru vot. În ceea ce priveşte defalcarea la unităţi administrativ-teritoriale (UAT-uri), este o greşeală tehnică, pentru că aceasta contravine atât propriului Ordin din 2018, de plan de acţiune naţional la specia urs, care zice că după studii anuale, care există, dar ministerul le neagă, se dă o cotă de prevenţie defalcată pe judeţe şi gestionari; însă ei au defalcat-o pe unităţi administrativ-teritoriale, conform pagubelor înregistrate în doi ani. Aici iarăşi şchiopătă proiectul de Ordin: nu e ok ca pentru un om atacat de urs şi spitalizat să dai un urs pe teren după un an, ci imediat o intervenţie şi în extravilan, ca să se poată intra în acţiune în timp util într-un astfel de caz. Şi încă ceva: ministerul vrea să condiţioneze în mod ilegal intervenţia preventivă numai la gestionarii care au contracte cu UAT-urile, or contractele cu unităţile administrativ-teritoriale se referă la intravilan, conform Ordonanţei 81/2021, în vreme ce activitatea de prevenţie se desfăşoară în extravilan; este un abuz şi o ilegalitate, condiţionând printr-un act administrativ ceva ce nu poţi condiţiona. Actul administrativ ar trebui să fie echitabil, nu discriminatoriu. În momentul actual nu este niciunde scris că un UAT poate să aibă numai un contract cu un singur gestionar. Se prevedea aşa ceva numai în a doua versiune a Ordonanţei 81, care a fost respinsă de preşedintele Iohannis”, a detaliat ing. dr. Benke József.
În completare, afirmă că proiectul mai poate fi îmbunătăţit, că mai este timp pentru asta până la finalul consultărilor şi trage un semnal de alarmă: dacă numărul maxim al cotelor de prevenţie şi de intervenţie stabilite de Ministerul Mediului va rămâne neschimbat, „vor continua să sufere şi oamenii, şi urşii”.
„Trenul a plecat! Fără vânătoare nu se mai poate reveni la normalitate şi oamenii vor omorî urşii în continuare, aşa cum au început să o facă în disperarea lor. Iar urşii vor omorî oameni. Din păcate aşa stăm”, a conchis directorul AVPS „Zetelaka és Társai” din Zetea.
DANIELA MEZEY
