Tulgheș: Şi în acest an, priorităţile sunt investiţiile în infrastructură

 Deficienţele majore identificate la lucrări de anvergură – cum ar fi la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare – trebuiesc remediate, însă problema o reprezintă identificarea surselor de finanţare pentru aceste lucrări ample

 De vorbă cu primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu

 

Au trecut mai bine de doi ani şi jumătate de când primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu, a fost ales în funcţie. La jumătatea lunii trecute, pe 16 februarie, Consiliul local al comunei a votat bugetul localităţii pe anul în curs. În acest context, am stat de vorbă cu primarul comunei, întrebându-l care au fost priorităţile mandatului său până în acest moment, cât s-a respectat din ce s-a promis în campanie până în prezent, dar şi ce se intenţionează a se realiza în acest an.

Pentru început, Marcel Vancu a spus că pe parcursul mandatului cetăţenii au impus priorităţile. „Astfel, am făcut o reprioritizare a tuturor proiectelor în funcţie de cerinţele şi nevoile locale. Aici ne-am bazat şi ne bazăm pe investiţiile în infrastructură, care au fost reluate. Tulgheşul avea mare nevoie de investiţii în infrastructură. Trebuie să recunosc că eram rămaşi puţin în urmă şi aveam foarte multe chestiuni de recuperat. Şi atunci am făcut prioritizări pe infrastructură. Au fost demarate lucrări ample în infrastructura rutieră, în primul rând drumurile comunale şi forestiere. Avem în lucru un proiect pe Măsura 322, un program de asfaltare a drumurilor comunale. În cadrul acestuia se va asfalta drumul comunal  din satul Pintic şi cel din zona Hagota (n.n. – atâta cât ţine de Primărie, deoarece o mare parte a acestuia este drum judeţean, unde sunt de altfel şi nemulţumiri, cum am arătat într-un număr trecut al ziarului. De altfel, din cauza stării deplorabile a acestui drum, vinerea trecută elevii care fac naveta din satul Hagota către şcoala din centrul comunei nu au putut ajunge la unitatea de învăţământ). La acestea se adaugă drumul comunal din zona centrală până la stadion, cu podurile şi podeţele aferente.

Sunt în fază de implementare a unui proiect pe Măsura 125 – drumuri forestiere. De fapt, este drumul forestier Rezu Mare, unde sunt aproximativ 300-400 de oameni care locuiesc în zona respectivă. Acest drum va fi asfaltat şi vor fi şi 4-5 podeţe noi. Un alt drum forestier, Pârâul Alunului, unde locuiesc câteva zeci de familii, de asemenea va fi reabilitat.

Mai avem prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală reabilitarea drumului 134, Poiana Nouă, pentru care, de exemplu, anul trecut am primit aproximativ 200.000 de lei. Şi mai avem un proiect în desfăşurare, tot în cadrul acestui program, drumul comunal Poiana Veche, cu tot cu pod. Este un proiect destul de mare. Am semnat contractul de finanţare, doar că am primit bani foarte puţini la sfârşitul anului trecut. Sper că anul acesta să putem să continuăm aceste investiţii.

După aceea am lucrat foarte mult la îmbunătăţirea aspectului comunei. Comuna noastră a avut un aspect care a lăsat mult de dorit. Am sistematizat şi proiectat zona centrală. Acum te poţi mândri cu ceea ce poţi să vezi la Tulgheş. Cu parcurile din centrul comunei, parcul de joacă pentru copii, iluminat fotovoltaic, zonă pietonală pavată”.

 

 Câteva milioane de euro investite în infrastructură

– Despre ce sume de bani vorbim pentru realizarea acestor investiţii?

– Pe Măsura 322 – investiţii pe fonduri europene, finanţarea se ridică la aproximativ 1,7 milioane de euro. Pentru investiţiile în drumurile forestiere, pe Măsura 125, vorbim despre 1,2 milioane euro. Mai avem un proiect pentru realizarea unui dispensar medical. Proiectul este câştigat prin GAL Remetea (G10), iar costurile totale sunt de 130 de mii de euro – aici avem şi noi partea de co-finanţare. Practic, în această clădire vom muta cabinetele medicului de familie şi de stomatologie. Urmează un alt parc de amenajat în zona centrală, în valoare de aproximativ 30 de mii euro. Apoi am mai câştigat un proiect, tot prin G10: reabilitarea unei clădiri a şcolii. O clădire veche, emblematică a comunei, pe care ne bucurăm că am reuşit să o salvăm. Era într-o stare jalnică. Acolo va fi de fapt muzeul satului, sală de festivităţi şi câteva ateliere meşteşugăreşti, care vor păstra tradiţiile populare. Am reuşit pe fonduri de la Guvernul României să reabilităm şcoala de la Rezu Mare, pe care am adus-o la standarde actuale, iar pe fonduri europene am câştigat un proiect pentru şcoala de la Valea Frumoasă. Un proiect care depăşeşte 5 milioane de lei, prin care, practic, vom reuşi să o reabilităm şi să o aducem la standardele normale.

O altă investiţie, ce se va realiza anul acesta din surse proprii de finanţare, este construirea unei hale agroalimentare. Aceasta va fi pusă la dispoziţia producătorilor locali. Încercăm să creăm posibilitatea ca producătorii locali de brânzeturi, de carne, de zarzavaturi etc. să aibă spaţii autorizate în care să-şi poată desfăşura activitatea, să-şi vândă produsele.

– Când se vor finaliza aceste investiţii?

– Despre ce am vorbit până în momentul de faţă sunt investiţii care, unele, au început anul trecut, dar cu siguranţă anul acesta, până la sfârşit, vor trebui finalizate, pentru că acest lucru ne este impus inclusiv de contractele încheiate.

– A fost adoptat bugetul pe acest an. Ce se mai doreşte a se realiza în 2015 în comuna Tulgheş?   

– În 16 februarie a fost adoptat bugetul local. În acest an avem o parte din investiţiile pe care trebuie să le co-finanţăm. Însă avem şi investiţii noi. Aş face referire la baza sportivă pe care vrem să o creăm la Tulgheş. Aceasta va cuprinde inclusiv 200 de locuri în tribune plus pista de alergare, gazon la standarde şi vestiarele echipei de fotbal. Echipa de fotbal a comunei s-a înscris în competiţie anul trecut şi este deja pe primul loc în Liga a V-a.

Trebuie să menţionez şi faptul că am semnat, la finele anului trecut, un contract de finanţare, în valoare de aproximativ 18 miliarde lei vechi, pentru reabilitarea Căminului cultural. Căminul cultural va fi modernizat. Chiar dacă a trecut printr-o etapă de modernizare acum aproximativ 5 ani, s-au constatat numeroase deficienţe. Iar acum dorim să devină un aşezământ de cultură modern, cu sală de spectacole, cu toată infrastructura necesară desfăşurării activităţilor culturale.

 

 Deşi a fost realizat în urmă cu câţiva ani, sistemul de alimentare cu apă şi canalizare trebuie reproiectat   

– Deşi s-a realizat sistemul de alimentare cu apă şi canalizare în comună, am înţeles că în momentul de faţă sunt câteva probleme serioase la această investiţie…

– După ce am ajuns la Primărie am constatat deficienţe majore pe anumite segmente de canalizare. În urma unei expertize pe care am comandat-o şi efectuat-o am constatat că segmentul principal de la intrarea în Tulgheş dinspre Corbu şi până în centrul comunei este, practic, compromis (nu este ţeavă). O să încercăm reproiectarea, la sugestia expertului, cu un colector principal, iar colectorul vechi să fie secundar. Această lucrare presupune investiţii majore, dar presupune şi identificarea resurselor financiare necesare pentru un asemenea proiect. Sigur, a existat şi un proiect mai vechi comun Corbu-Tulgheş vizavi de alimentarea cu apă. La fel, Tulgheşul trebuie să disponibilizeze sume importante de bani pentru a identifica surse de finanţare imense pentru a pune în aplicare acest proiect. Practic, presupune reproiectarea tronsonului de apă de la intrarea în comună până în centrul comunei.

Apă avem, dar dintr-o sursă alternativă, să zic aşa, care era creată pentru alimentarea blocurilor din Tulgheş. Pe parcursul timpului reţeaua s-a extins, au fost alimentate şi alte locuinţe din Tulgheş. Doar că pentru a avea o capacitate de alimentare pentru toţi locuitorii comunei este foarte necesară investiţia aceasta şi depunerea proiectului de apă împreună cu comuna Corbu.

Recepţia lucrărilor realizate în cadrul proiectului vechi a avut loc în urmă cu câţiva ani. Problema este că noi când ne-am interesat să depunem un nou proiect ni s-a spus că a fost deja accesat un asemenea proiect (n.n. – astfel, nu se mai pot accesa fonduri pentru o investiţie ce a fost deja realizată). Atunci am fost obligaţi să contactăm specialişti, care au făcut o expertiză şi au constatat că nu există ţeava (n.n. – pe segmentul amintit), că sunt deficienţe majore.

Avem în acest an suma prevăzută pentru proiectant şi încercăm să identificăm surse de finanţare. Pentru noi prioritatea este următoarea: identificarea surselor de finanţare externă. Pentru că bugetul comunei este, până la urmă, un buget limitat… Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii