Toate cele 43 de memorandumuri adoptate de consilii locale din Harghita, prin care se solicită autonomie teritorială, au fost anulate definitiv de instanţă

Toate cele 43 de memorandumuri adoptate de consilii locale din Harghita, prin care se solicită autonomie teritorială, au fost anulate definitiv de instanţă, după ce ele au fost atacate în contencios-administrativ de Instituţia Prefectului.

Toate aceste acte administrative au fost atacate în instanţă de prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, şi au fost anulate definitiv fie de Tribunalul Harghita, fie de Curtea de Apel din Târgu-Mureş.

„Nici nu putea să fie altfel, în cazul celor 43 de hotărâri privind autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc, pentru că ele au venit de la început în contradicţie clară cu Constituţia României, cu legile în vigoare, motiv pentru care instanţa nu a făcut altceva decât să costate ilegalitatea şi nulitatea acestora. Orice hotărâre judecătorească are putere de lege şi eu cred că este un exemplu pentru cei care mai vor să facă astfel de demersuri, pentru că vor avea aceeaşi soartă. Ar trebui să ne ocupăm de dezvoltarea economică şi socială a judeţului, nu de fragmentarea acestuia – şi eu cred că toată lumea a înţeles un singur lucru: că judeţul Harghita este o unitate administrativ-teritorială aparţinând României şi toată lumea este cetăţean român – şi dacă are altă cetăţenie, nu e nici o problemă, dar în primul rând este cetăţean român”, a declarat pentru Agerpres prefectul Adrian Jean Andrei.

În perioada 2014-2016, un număr de 43 de consilii locale din Harghita au adoptat hotărâri de aprobare a unor petiţii sau memorandumuri adresate Guvernului şi Parlamentului României, prin care se solicită „autonomie teritorială, printr-o organizare administrativ-teritorială într-o regiune care să aibă statut autonom, limbă oficială proprie, iar aceste demersuri să fie rezultatul unui referendum pe această temă”.

În motivările trimise instanţei de Instituţia Prefectului se arată, printre altele, că prin solicitarea creării „unei regiuni administrative numite ţinutul secuiesc” este încălcată Constituţia României, care consfinţeşte că teritoriul ţării este organizat administrativ în comune, oraşe şi judeţe. De asemenea, se consideră ca fiind neconstituţională şi solicitarea recunoaşterii limbii minorităţii naţionale ca limbă oficială a statului, întrucât contravine prevederilor articolului 13 din Constituţie: „În România, limba oficială este limba română”.

În documentele admise de instanţă se mai arată că „problema înfiinţării unei alte unităţi administrativ-teritoriale decât cele reglementate de Constituţie nu poate fi pusă în discuţie în cadrul unui referendum local, ci numai în cadrul unui referendum organizat, în condiţiile legii fundamentale, pentru revizuirea Constituţiei sau, eventual, a unui referendum naţional în condiţiile art. 11 din Legea nr. 3/2000, de către preşedintele României, cu consultarea Parlamentului”.

Gina ŞTEFAN

Comentarii:

comentarii