Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

O nouă lucrare de referinţă privind istoria românilor din fostele scaune secuieşti (azi, jud. Covasna, Harghita şi Mureş):„Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic”, de Ana Dobreanu | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate »
O nouă lucrare de referinţă privind istoria românilor din fostele scaune secuieşti (azi, jud. Covasna, Harghita şi Mureş):
„Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic”, de Ana Dobreanu
<h5><i>O nouă lucrare de referinţă privind istoria românilor din fostele scaune secuieşti (azi, jud. Covasna, Harghita şi Mureş):</i></h5>„Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic”, de Ana Dobreanu

O nouă lucrare de referinţă privind istoria românilor din fostele scaune secuieşti (azi, jud. Covasna, Harghita şi Mureş):
„Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic”, de Ana Dobreanu

La Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2021, în cadrul proiectului „Promovarea identităţii naţionale româneşti prin lucrări reprezentative”, co-finanţat de Secretariatul General al Guvernului, a văzut lumina tiparului lucrarea Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic,de Ana Dobreanu.

Volumul reprezintă teza de doctorat a cercetătoarei Ana Dobreanu,  susţinută la Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, la 9 iulie 2013, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu.

Editura Eurocarpatica mulţumeşte tuturor celor care au contribuit la apariţia acestei noi lucrări de referinţă privind istoria sud-estului Transilvaniei la începutul secolului al XX-lea: lectorului-corector Ana Alina Ciorici Costache, tehnoredactorului Erich Mihail Broanăr şi, nu în ultimul rând, Secretariatului General al Guvernului României.

Până la oferirea posibilităţii de lecturare a volumului pe site-ul bibliotecii virtuale Eurocarpatica, publicăm în presa locală Cuvântul înainte semnat de prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu.

* * *

Orice temă referitoare la istoria Transilvaniei, indiferent de perioada istorică şi în oricare regim politic parcurs de societatea umană ar fi tratată, prezintă un interes cu totul special. Cu atât mai mult, lucrarea de faţă  este pe cât de oportună, pe atât de bine venită din cel puţin două motive. În primul rând că apare într-o perioadă în care spaţiul sud-est transilvănean este în centrul atenţiei istoricilor, politicienilor, sistemului administrativ şi social, depăşind prin conotaţiile sale chiar hotarele ţării. În al doilea rând, prin modul de tratare a problemei, care pornind de la evoluţia istorică se constituie într-un studiu socio-economico-politic al perioadei de la începutul secolului XX până la declanşarea primei conflagraţii mondiale.

Meritul principal al lucrării – în opinia noastră – şi garanţia reuşitei sunt asigurate de volumul considerabil al documentelor de arhivă – cele mai multe inedite – care au constituit temeiul demersului ştiinţific. Apoi se impune a scoate în relief o anume specificitate a lucrării determinată de particularităţile regiunii istorice abordate, care  din punct de vedere al structurii etnice şi confesionale a populaţiei ocupa un loc distinct în peisajul demografic al Transilvaniei, locuită majoritar de români. Aici, populaţia majoritar secuiască (maghiară) trăia alături de importante comunităţi româneşti şi de alte grupuri eterogene etnic.

Lucrarea este concepută pe cinci capitole distincte, dar care asigură un tot unitar cu privire la situaţia economică, socială, administrativă, culturală şi spirituală a societăţii din spaţiul sud-estului Transilvaniei la începutul secolului XX.

Pentru a-i introduce în problemă pe cei interesaţi, autoarea a făcut în prima parte a lucrării o analiză a evoluţiei organizăriiadministrativteritoriale din zonă, între anii 1867-1914.

În acest context, în mod firesc, s-a insistat pe rolul unităţilor administrative de bază, cum au fost comunele, oraşele-municipii şi comitatele. În acelaşi context s-a acordat atenţia cuvenită şi aşezărilor urbane din Comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune.

În cadrul primului capitol un loc distinct revine – în opinia noastră – celei de-a treia părţi dedicată analizei efectelor noii organizări politico-administrative asupra populaţiei din sud-estul Transilvaniei, zonă denumită în istoriografia maghiară: Secuime. După cum se remarcă, în concepţia liberalismului nobiliar maghiar, secuimea trebuia să constituie pilonul de răsărit al naţiunii maghiare, dar după adoptarea Legii unirii Transilvaniei cu Ungaria, secuimea va fi supusă aceluiaşi statut constituţional al maghiarilor, desfiinţându-se organizarea tradiţională scăunală.

Cu toate că în cuprinsul tezei nu ocupă un spaţiu prea larg, totuşi se impune prin conţinut cel de-al doilea capitol referitor la Comitatele Ciuc şi Treiscaune în contextul delimitării liniei de hotar dintre Austro-Ungaria şi România. Dintre problemele abordate se detaşează cele privind linia de demarcaţie a hotarului în a doua jumătate a secolului XIX şi pregătirea revizuirii frontierei în 1900; delimitarea Comitatelor Ciuc şi Treiscaune de România la revizuirea din 1900 şi, mai cu seamă, constatările comisiilor de revizuire din 1910 în zona Comitatelor Ciuc şi Treiscaune. Şi în tratarea acestor probleme autoarea are un merit deosebit, reuşind să aducă în discuţie natura confruntărilor dintre cele două părţi.

Problematica delimitărilor de hotar dintre România şi Austro-Ungaria aduce în discuţie amănunte prea puţin cunoscute, dacă nu unele chiar inedite. Deşi aparent, în unele situaţii, ar putea fi vorba de detalii, în viziunea noastră este firesc ca într-o lucrare de acest gen să fie reliefate toate aspectele şi mai cu seamă implicaţiile lor.

În economia lucrării, cel mai consistent, atât ca volum al paginilor, cât şi din punct de vedere al conţinutului, este capitolul al treilea, în care sunt analizate aspectele economice, culturale, sociale şi spirituale din spaţiul sud-estului Transilvaniei la începutul secolului XX. Se disting în mod special realităţile socio-demografice şi efectele politicilor promovate de guvernanţi asupra demografiei în zonă, dar şi structura socială şi ocupaţională a populaţiei din secuime şi, nu în ultimul rând, fenomenul emigraţionist de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul veacului XX.

În opinia noastră, deosebit de interesante sunt analizele structurilor sociale şi ocupaţionale ale populaţiei, susţinute de tabele, situaţii statistice şi studii comparative, care pot constitui reale surse de informare pentru eventualele cercetări viitoare, axate pe aceste probleme mereu actuale.

În cadrul ultimelor două capitole, autoarea a stăruit, pe baza aceloraşi surse de arhivă – multe inedite – asupra situaţiei economice şi efectelor în plan social, precum şi asupra învăţământului, în special a şcolilor confesionale ortodoxe şi greco-catolice, a politicii şcolare legate într-un fel de viaţa spirituală şi rolul bisericii în afirmarea moralei creştine.

Iată de ce socotim că dispunem de suficiente argumente pentru a susţine că avem de a face cu o lucrare specială, cu o tematică aparte, tratată într-un mod mai special, dar corespunzător din punct de vedere metodologic şi chiar academic. În plus, bogatele, dar mai cu seamă valoroasele surse documentare de arhivă au fost completate în mod fericit de o bibliografie de specialitate, în cadrul căreia o pondere însemnată o au lucrările de limbă maghiară ce nu puteau fi folosite decât de un bun cunoscător al ei, aşa cum este Ana Dobreanu.

Prof. univ. dr. Corneliu-Mihail LUNGU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.