Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Raportul economico-social pe 2015 al judeţului Harghita scoate în evidenţă o serie de cifre care pun în lumină situaţia economică şi financiară, situaţia populaţiei şi a structurii demografice, evoluţia stării de sănătate, piaţa muncii, asistenţa socială şi protecţia copilului, educaţia, agricultura etc. Toate aceste aspecte au fost cuprinse în 170 de pagini, cele 15 capitole ale Raportului privind starea economică şi socială a judeţului în anul 2015 putând fi studiate pe site-ul Instituţiei Prefectului – prefecturahr.ro.
O prezentare succintă a acestui raport – pe care o vom reda şi noi în cele ce urmează – a făcut-o prefectul Adrian Jean Andrei în cadrul ultimei şedinţe de Colegiu Prefectural.
Declin demografic, potenţial agricol insuficient exploatat, competitivitate redusă
Raportul a fost elaborat pe baza datelor furnizate de către serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului României organizate la nivel teritorial. Iar potrivit acestor date rezultă că populaţia rurală cunoaşte un declin demografic, fiind în continuă scădere şi în curs de îmbătrânire.
În planul dezvoltării economice, judeţul Harghita ocupă o poziţie modestă în raport cu celelalte judeţe ale ţării, investiţiile şi competitivitatea constituind, încă, elemente care trebuie îmbunătăţite.
Sectorul agricol şi economia rurală, în general, continuă să aibă potenţial substanţial de creştere şi datorită absorbţiei fondurilor europene, dar sunt, încă, insuficient exploatate. Analiza microîntreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural.
În ceea ce priveşte infrastructura de turism, aici stăm mai bine, capacitatea de cazare – şi mă refer aici la numărul de locuri – la nivel judeţean a înregistrat o evoluţie favorabilă în perioada analizată, hotelurile deţinând 60% din capacitatea totală de cazare. În contextul turismului rural, dublarea locurilor de cazare în pensiunile agroturistice în anul 2015 – reprezentând în momentul actual peste 90% din capacitatea de cazare a structurilor cu primire turistică din rural – s-a datorat în mare parte sprijinului financiar acordat prin fondurile europene. Cu tot acest suport, turismul rural nu a ajuns încă la un nivel de dezvoltare satisfăcător, în special din punct de vedere al calităţii infrastructurii şi al serviciilor furnizate.
Nivelul de educaţie al populaţiei rurale s-a îmbunătăţit, dar într-un ritm foarte lent. În acest sens sunt relevante următoarele aspecte: rata abandonului şcolar în rural s-a redus moderat la toate nivelurile de învăţământ, însă în raport cu mediul urban aceasta rămâne, în continuare, mai ridicată.
Evoluţia şomajului: în formă de dinţi de ferăstrău
Dezvoltarea economică a sectorului secundar şi terţiar a atras în ultimul deceniu populaţia activă rurală către zonele urbane. Deşi populaţia activă din mediul rural înregistrează un trend uşor descendent, pe fondul scăderii şi îmbătrânirii populaţiei rurale există, totuşi, forţă de muncă disponibilă care, în momentul de faţă, este implicată într-o proporţie ridicată în agricultură şi, în special, în cea de subzistenţă şi semi-subzistenţă.
Rata şomajului a înregistrat un trend uşor descendent, de la 5,72% în decembrie 2014, la 5,4% în decembrie 2015, pe parcursul anului trecut numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă scăzând uşor de la 8.256, la 31 ianuarie 2014, la 7.509, la 31 decembrie 2015. Astfel se poate spune că evoluţia şomajului în perioada scursă de la începutul crizei financiare este una în formă de dinţi de ferăstrău – când sus, când jos. Evoluţia şomajului a revenit uşor la tendinţele normale pentru judeţul nostru, de reducere a acestuia pe perioada verilor şi de creştere în perioada de iarnă.
S-au îmbunătăţit calitatea şi eficienţa serviciilor publice
Analiza gradului de încasare a veniturilor planificate în perioada 2013-2015 scoate în evidenţă o îmbunătăţire a activităţii de colectare, înregistrându-se o creştere de 6,46% în anul 2014 faţă de anul 2013, iar în anul 2015 aceasta s-a majorat cu 2,12% faţă de anul 2014.
O creştere cu jumătate de procent se poate observa şi în ceea ce priveşte încasările realizate prin aplicarea măsurilor de executare silită.
În cursul anului trecut s-a reuşit îmbunătăţirea şi a calităţii şi eficienţei serviciilor furnizate de către instituţiile publice prin reducerea timpului de furnizare a serviciilor publice oferite cetăţenilor, mediului de afaceri şi sectorului ONG.
Planuri pentru 2016
Pentru anul acesta trebuie să continuăm dezvoltarea capacităţii administrative în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice oferite potenţialilor beneficiari, îmbunătăţirea mijloacelor şi căilor de comunicare interinstituţională între instituţiile publice şi cetăţean, respectiv asigurarea transparenţei actului decizional.
Luând în considerare prerogativele oferite de Constituţia României şi de legislaţia specifică, respectiv atributul de garant al respectării legii în judeţul Harghita, acţiunile prefectului vor viza şi în continuare poziţionarea corectă în raport cu autorităţile publice locale, cu serviciile publice deconcentrate şi celelalte instituţii din judeţ, respectând şi sprijinind autonomia administrativă, financiară şi decizională a acestora pe coordonatele şi în perimetrul intereselor generale, în profil teritorial, ale Guvernului şi statului român.
Consemnare de LIVIU CÂMPEAN
