Spitalul Judeţean de Urgenţă harghitean la 50 de ani de existenţă | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 18 septembrie 2021
Home » Sănătate » Spitalul Judeţean de Urgenţă harghitean la 50 de ani de existenţă
Spitalul Judeţean de Urgenţă harghitean la 50 de ani de existenţă

Spitalul Judeţean de Urgenţă harghitean la 50 de ani de existenţă

O jumătate de secol a trecut peste Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, cu bune şi cu rele. În ultimii 17 ani, graţie unei administrări eficiente, a continuat să se modernizeze şi în curând se va extinde, datorită sumelor considerabile alocate în ultimii trei ani de la bugetul naţional.

Startul manifestărilor cu caracter aniversar a fost dat miercurea trecută, când medici şi asistente au plantat 100 de puieţi de brad în curtea spitalului, alţi 400 urmând să fie sădiţi primăvara viitoare pe teritoriile composesoratelor Păuleni-Ciuc şi Cozmeni. Joia trecută, în Sala Amfiteatru a Palatului Administrativ au fost prezentate proiecţii din perioada construcţiei unităţii medicale şi s-au acordat distincţii directorilor care s-au succedat la conducerea instituţiei medicale de la începuturi şi până în prezent, celor care au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea acesteia şi a medicilor care s-au remarcat prin activitatea pusă în slujba comunităţii.

Astfel, conducerea Consiliului Judeţean Harghita a decorat post-mortem cu Medalia „Márton Áron” următorii directori ai spitalului judeţean: dr. Dénes László (1971-1973), dr. Jeszenszky Ferenc (1973-1984), dr. Bíró Géza (1984-1989) şi dr. Papp Árpád (1990-1993).

Prezenţi la eveniment, li s-a înmânat aceeaşi distincţie foştilor directori ai SJU dr. Csedő Csaba István (1993), dr. Bokor Márton (1994-2006), dr. Bachner István (2006 şi 2008) şi dr. Demeter Ferenc (2008-2018).

Au mai fost distinşi cu Medalia „Márton Áron” fostul ministru al Sănătăţii în perioada 10.07.1998 – 28.12.2000, Hajdu Gábor şi fostul primar al municipiului Miercurea Ciuc în anii construirii spitalului judeţean, Ráduly Elek.

Domnului Sbârcea Aurel, administratorul spitalului timp de 39 de ani, i-a fost înmânat premiul „Pro Civitate”, iar asistentei şefe Sándor Ilona, de la Centrul de Sănătate Vlăhiţa, în prezent pensionară, i-a fost înmânat premiul „Altruism”. Distincţiile au fost acordate de managerul SJU, dr. Konrád Judit şi de preşedintele CJ Harghita Borboly Csaba.

„Dacă a existat ceva care să mă motiveze în activitatea mea în ultimii 17 ani, a fost dezvoltarea spitalului şi oamenii care lucrează acolo. (…) Sunt onorat să stau astăzi aici, să vă mulţumesc pentru munca dumneavoastră şi vă suntem recunoscători, pentru că viaţa noastră şi a celor apropiaţi sunt cele mai importante. Această aniversare ne oferă prilejul să ne amintim de toţi şi să facem planuri pentru viitor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

La rândul ei, Primăria Miercurea Ciuc a acordat premii medicilor pensionari care îşi continuă activitatea în cabinetele de specialitate: medicului oftalmolog dr. Prohászka-Rád Ibolya, medicului pneumolog dr. Gagyi Lidia, medicului endocrinolog dr. Piros György, medicului chirurg dr. László Imre şi medicului ortoped dr. Kraft Zsolt. Post-mortem, aceeaşi distincţie a fost acordată fostului medic dermato-venerolog dr. Borsa István. Distincţiile au fost înmânate de primarul Korodi Attila şi vice-primarul Sógor Enikő.

„De când s-a înfiinţat, spitalul a avut un rol-cheie în această regiune şi în prezent a devenit spitalul care se dezvoltă cel mai dinamic la nivel naţional, fiind pe cale să fie recunoscut ca spital cu nivel de competenţă înalt din categoria a II-a. Anii trecuţi au dovedit că SJU poate funcţiona dacă există un dialog şi o colaborare strânsă între instituţiile care pot decide în favoarea Sănătăţii din judeţul Harghita”, a arătat primarul Korodi Attila.

Manifestările aniversare au continuat, vineri, cu inaugurarea unei expoziţii cuprinzând principalele ştiri şi relatări referitoare la demararea, derularea lucrărilor de construcţie şi inaugurarea spitalului judeţean, preluate din presa scrisă locală de expresie românească şi de limba maghiară şi din presa naţională, care poate fi vizitată până vineri.

Construcţia spitalului din Miercurea Ciuc a început în anul 1970 şi un an mai târziu, în primele zile ale celei de-a doua decade a lunii august, avea să fie inaugurat în prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu.

Iată cum relatau, în urmă cu o jumătate de secol, jurnaliştii cotidianului „Informaţia Harghitei” punerea în mişcare a lucrărilor, construirea şi inaugurarea Spitalului Judeţean de Urgenţă.

În ediţia din 30 aprilie 1970, cu litere de-o şchioapă „Informaţia Harghitei” anunţa demararea lucrărilor la „Un important obiectiv sanitar pe harta oraşului Miercurea Ciuc” şi prezenta prima fotografie a machetei viitoarei unităţi medicale, ce urma să se înalţe pe Dealul Nagy Laji, complet gol la acea vreme.

Cu ocazia recentei vizite în judeţul nostru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, şi a altor conducători de partid şi de stat, a fost aprobată construirea, la Miercurea Ciuc, a unui nou şi modern spital. Şi iată că au trecut puţine zile de la această vizită, când vechea dorinţă a locuitorilor oraşului reşedinţă de judeţ, prinde să se realizeze. Noul spital cu peste 600 de paturi va fi unul dintre cele mai moderne de acest fel din ţară”.

La construirea spitalului şi-au adus contribuţia, alături de constructori, mii de harghiteni. „De la noi – pentru noi”: „Ieri, în prezenţa tovarăşilor Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, Kovács B. Mihai, prim vice-preşedinte al Consiliului popular judeţean şi Ráduly Alexe, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, sute de locuitori ai oraşului au prestat muncă patriotică la construcţia acestui important obiectiv sanitar pe harta judeţului. Opt şoferi de la autobaza TA Miercurea Ciuc, 45 de salariaţi ai IJEMC, 40 ai spitalului, precum şi alţi cetăţeni ai oraşului au luat din nou în mâini lopeţi, cazmale, târnăcoape, maiuri şi tărgi, întrecându-se, sub coordonarea tehnicienilor, în a da ajutor constructorilor. Muncitorii de la IJEMC au venit în frunte cu Gyerkó Ioan, secretarul Comitetului de partid şi Sebestyén Ştefan, preşedintele Comitetului sindicatului, pe care i-am găsit, alături de ceilalţi, încărcând pământ cu lopata în roabe. Am discutat la întâmplare cu András Francisc, lăcătuş: Oraşul nostru îşi dorea de multă vreme un spital nou – ne-a spus. Acum când, datorită grijii permanente pe care conducerea partidului o poartă pentru dezvoltarea economică şi socială a judeţului nostru, i-am pus piatra de temelie, consider că fiecare locuitor al oraşului este dator să contribuie cu ceva la edificarea lui”, relata ziaristul V. Avram în ediţia din 19 iunie 1970.

În paralel cu spitalul, se construiau patinoarul şi primul liceu din Miercurea Ciuc, instituţii la construcţia cărora şi-au adus contribuţia foarte mulţi tineri şi elevi, trimişi să muncească acolo unde statul avea nevoie de ei. Perioada aceea dăinuie încă în memoria multora dintre cei care au trăit (şi) în regimul comunist.

Pe cele trei şantiere ale tineretului, organizate la Miercurea Ciuc (pentru construirea spitalului, patinoarului şi liceului) au lucrat în prima serie 210 tineri, efectuând lucrări în valoare de 10.000 de lei (…) iar 320 de elevi la şantierul de construcţii.” (19.07.1970).

În 11 octombrie 1970, „Informaţia Harghitei” nota că: „de la 15 mai până acum, la construcţia spitalului din Miercurea Ciuc au luat parte 62.654 de cetăţeni. Numai prin acţiunile patriotice organizate de Consiliul popular orăşenesc s-au realizat 1.567.291 de ore de muncă patriotică, a căror valoare e considerabilă”. („Pentru noul spital”).

Şi avea să vină anul 1971. În 15 mai, în articolul intitulat Avanpremieră la Spitalul din Miercurea Ciuc, gazetarii de la „Informaţia Harghitei” dezvăluiau cititorilor câteva dintre facilităţile oferite şi dotările noului spital, care urma să fie inaugurat „în scurt timp”, amintind că ultramoderna unitate sanitară, cu o capacitate de 703 de locuri, dispuse în cele 367 de camere-saloane, a fost construită „la indicaţia personală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu”.

În prezent se lucrează la amenajarea spaţiilor verzi, a căilor de acces, se execută ultimele finisări, se transportă şi se aşterne lenjeria. (…) Şapte nivele – fiecare nivel fiind înzestrat cu cabinete medicale, săli de mese şi oficii, instalaţii de ventilaţie şi şapte secţii: Chirurgie, Interne, Ginecologie, Oftalmologie, Maternitate, Pediatrie şi ORL, precum şi patru săli de operaţie, două săli de reanimare, 12 saloane cu oxigen şi aer condiţionat, patru săli de Radiologie. De asemenea, laboratoare moderne, utilate cu ultimele noutăţi în materie, instalaţii de sterilizare a aparatelor medicale, instalaţii de apă sterilă, centrală termică proprie, o staţie de oxigenare şi de aer comprimat, bucătării, servicii auxiliare. La parterul clădirii va funcţiona un corp de urgenţă cu cabinet de consultaţii şi internări temporare. Şi pentru a completa imaginea, amintim că aici vor veghea asupra sănătăţii locuitorilor acestor meleaguri peste 400 de cadre medicale experimentate: medici, asistenţi, surori. După cum şi-a dat seama cititorul chiar şi din aceste rânduri, noul spital din Miercurea Ciuc este una dintre cele mai moderne instituţii de acest gen din ţară. Ea este, totodată, o expresie a frăţiei de nezdruncinat între locuitorii români şi maghiari ai acestor meleaguri, zeci de mii de locuitori aducându-şi aportul la construcţia ei.

Inaugurarea spitalului judeţean din Miercurea Ciuc avea să se petreacă în data de 14 august 1971. Atmosfera festivă a evenimentului a fost relatată cu patos de către ziarul „Scânteia”, organul de presă al Partidului Comunist Român: „În aplauzele cadrelor sanitare care alcătuiesc personalul noii unităţi spitaliceşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să taie panglica inaugurală a noului spital. Directorul Direcţiei Sanitare, dr. Zoltán Ambrus, mulţumeşte cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru deosebita grijă ce o manifestă faţă de sănătatea oamenilor muncii din patria noastră. El arată că în urmă cu un an întreaga populaţie, români şi maghiari, de pe aceste meleaguri a luat cunoştinţă cu nemărginită bucurie de indicaţia de a fi construit un spital judeţean în oraşul Miercurea Ciuc. Prin eforturi susţinute, într-un termen record – de un an – s-a înălţat la Miercurea Ciuc un adevărat palat al sănătăţii. (…) Noul spital întregeşte reţeaua de obiective de interes social realizate la Miercurea Ciuc în ultimii cinci ani, printre care se numără Palatul poştelor şi telefoanelor, un hotel turistic cu 200 de locuri, un modern patinoar acoperit, complexul de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, un cinematograf cu 500 de locuri, un liceu cu 20 de săli de clasă, grădiniţă şi creşă, circa 1.500 de apartamente. Toate au fost construite din fondurile statului.

***

În ultimii 50 de ani, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc şi-au desfăşurat activitatea şi lucrează în jur de 7.000 de angajaţi, numărul pacienţilor trataţi şi îngrijiţi aici fiind de ordinul sutelor de mii. Doar în ultimii 20 de ani (2001-2021) numărul bolnavilor internaţi aici a fost de 621.000, pentru primele trei decenii de existenţă a SJU neexistând o evidenţă în acest sens. Iar alte sute de mii de pacienţi au fost trataţi în Ambulatoriul spitalului judeţean din Miercurea Ciuc.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.