Spiritul eminescian pe plaiurile harghitene
În urmă cu un sfert de veac, municipiul Miercurea-Ciuc era gazda renumitului Concurs Naţional de Limbă şi Literatură Română Mihai Eminescu. Este adevărat că urbea de pe malurile Oltului se bucura de un interes aparte din partea Ministerului Educaţiei Naţionale (MEC) pentru suita de manifestări închinate poetului naţional şi organizate cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa. Sub această cupolă spirituală s-a desfăşurat Olimpiada de limba şi literatura română purtând emblematicul generic Eminescu – 2000.
Cei 180 de elevi calificaţi veneau din şapte judeţe ale ţării şi împreună cu actanţii harghiteni doreau ca la etapa zonală să demonstreze creativitatea, talentul, imaginaţia şi cultura generală în elaborarea eseurilor printr-o scriitură originală, inspirată şi din lectura lor de-a lungul anilor.
Tinerilor concurenţi li s-au creat condiţiile favorabile de a cunoaşte localitatea Miercurea-Ciuc, dar şi locurile istorice, etnografice şi folclorice ale frumoaselor plaiuri harghitene prin interesantele excursii programate şi însoţiţi de organizatorii locali.
Într-un cadru sărbătoresc, cu o mireasmă de primăvară, Colegiul Naţional „Octavian Goga” i-a primit cu o căldură harghiteană în sălile spaţioase, împodobite cu mult gust, pe tinerii concurenţi. Profesorii şi supraveghetorii unităţii de învăţământ au creat un cadru ospitalier pentru toţi olimpicii.
Cei peste 50 de membri ai Comisiei Naţionale de Evaluare au avut prilejul în cursul zilei să cunoască minunatele locuri şi frumuseţi ale municipiului şi să participe la o plăcută întâlnire cu primarul urbei, dr. Csedő Csaba, care le-a împărtăşit din preocupările conducerii municipiului de a crea o bază materială pentru toate unităţile şcolare în concordanţă cu cerinţele educaţiei şi învăţământului modern.
Cu o seară înainte, membrii Comisiei Zonale şi Naţionale de Evaluare au participat la Episcopia Covasnei şi Harghitei la o manifestare ştiinţifică închinată păstrării, înfloririi şi promovării limbii române. Într-un spaţiu ambiant, ÎPS Ioan Selejan, actualul Mitropolit al Banatului, s-a adresat cu evlavie distinselor personalităţi prin frumoase cuvinte părinteşti, numindu-i plugarii graiului românesc, metaforă ce i-a încântat pe oaspeţi, apoi a prezentat cu multă dragoste pictura monocromă a trapezei… în care s-a încercat îmbinarea celor dumnezeieşti cu cele omeneşti. La sărbătoarea limbii române a fost prezent şi senatorul George Pruteanu, care, în alocuţiunea sa, a subliniat câteva prevederi importante din proiectul Legii de Protecţie a Limbii Române. Specialiştii din domeniul lingvistic au arătat preocupările lor de apărare, păstrare şi promovare a limbii. În acelaşi timp, au subliniat rolul olimpiadei în acest sens, unde lumina creaţiei se îndreaptă spre înflorirea talentelor prin valorificarea tainelor cuvântului românesc. O parte din ideile dezbătute în cadrul întâlnirii de la Episcopie aveau să fie reflectate în lucrările olimpicilor.
După concurs, seara, tinerii prezenţi la olimpiadă au avut prilejul să ia parte la un frumos şi interesant spectacol literar şi cultural-artistic susţinut de colegii lor harghiteni într-o evoluţie de excepţie.
În ziua în care organizatorii primeau lucrările din cele 5 centre zonale ale concursului (Bistriţa, Bacău, Deva, Constanţa, Ploieşti), participanţii au avut ocazia să cunoască locurile istorice, geografice, culturale şi turistice de pe încântătorul traseu al excursiei Miercurea-Ciuc – Mănăstirea Izvorul Mureşului – Gheorgheni – Lacu Roşu şi Cheile Bicazului. Ghizii-însoţitori au oferit informaţii de neuitat despre punctele pitoreşti harghitene care i-au emoţionat profund pe olimpici.
Preşedintele olimpiadei, scriitorul, distinsul profesor, poet şi prozator Adrian Costache, membru al Uniunii Scriitorilor din România, vorbind despre concurs, afirma în alocuţiunea sa: „Există o filosofie a olimpiadei: aceasta nu presupune doar a te duce în acelaşi loc… ci a parcurge itinerarii culturale, spirituale în spaţii diverse. Există realităţi culturale, există orgoliul contextului local, care trebuie să cunoască spaţii de afirmare. Nu doar centrul produce. Miercurea-Ciuc este un oraş care are ce arăta, ce spune. Am încercat să transmitem acest mesaj venind aici, unde am fost primiţi ca adevăraţi musafiri. A fost o experienţă de neuitat”.
Merită să amintim şi câteva impresii ale elevilor concurenţi. Mădălina Georgescu (Râmnicu Vâlcea) spunea: „Organizarea concursului o consider impecabilă… Oraşul Miercurea-Ciuc este curat, cu un aer numai bun de a fi respirat, iar ardelenii din această localitate nu sunt sobrii şi închişi la suflet, ci dimpotrivă, prietenoşi şi comunicativi”; la care adăugăm şi părerea elevei Lilica Ştefan (Slatina): „Musafirii au fost trataţi cu respect şi chiar admiraţie de localnici, majoritatea vorbitori de limbă maghiară. Pentru mine şi unii colegi ai mei de competiţie, a se vorbi într-un oraş altă limbă decât cea română a fost, aş zice, o surpriză, un fapt ieşit din comun. În consecinţă, ne-am apucat să ne însuşim limba maghiară, desigur, nu în totalitate, ci intrând în posesia cuvintelor strict necesare pentru o scurtă comunicare. Mie, personal, îmi place cum se prezintă fonetic limba maghiară”.
La succesul întrecerii de limbă şi literatură română şi-au adus contribuţia conducerile instituţiilor şi unităţilor economice locale, cadre didactice şi specialişti, presa locală, părinţi şi elevi, sponsori interesaţi ca această olimpiadă să fie de bun augur în judeţul Harghita.
La finalul Concursului Naţional de Limbă şi Literatură Română Mihai Eminescu s-au acordat premii în bani şi obiecte, însoţite de autentice lucrări din ceramică de Corund. Şi merită să subliniem faptul că, pentru prima dată în istoria olimpiadei, reprezentanţii judeţului Harghita au înmânat fiecărui olimpic o Diplomă de participare, simbol preluat apoi la nivel naţional şi de alţi organizatori.
Pentru întreaga reuşită a manifestării de afirmare a talentelor prin valorificarea creativă a mirificului cuvânt românesc, Harghita a demonstrat că este un minunat loc al creaţiei şi speranţei luminat spiritual de Dumnezeu.
Dr. György Géza-Árpád
Stelian Busuioc
