Solicitări puţine pentru vaccinul anti-HPV, neonorate încă | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 7 decembrie 2021
Home » Sănătate » Solicitări puţine pentru vaccinul anti-HPV, neonorate încă
Solicitări puţine pentru vaccinul anti-HPV, neonorate încă

Solicitări puţine pentru vaccinul anti-HPV, neonorate încă

Lipsa educaţiei sanitare conduce la reticenţa faţă de vaccinare, soldată cu efecte dintre cele mai grave. În România mor zilnic în medie cinci femei cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani, răpuse de cancerul de col uterin.

În ianuarie 2020, Ministerul Sănătăţii a reluat campania gratuită de vaccinare anti-HPV a fetelor cu vârste între 11 şi 14 ani pentru care părinţii au cerut imunizarea. Însă mai multe judeţe reclamă lipsa vaccinului.

Cum stăm cu vaccinarea anti-HPV în judeţul Harghita

Pe baza solicitărilor şi a cererilor depuse de părinţi la medicii de familie în anii 2017 şi 2018, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Harghita a solicitat Ministerului Sănătăţii 690 de doze de vaccin anti-HPV, tot atâtea câte s-au cerut. Cum serurile lipseau, imunizarea s-a făcut abia la începutul anului trecut.

Iar pentru cei care au depus cererile după această perioadă, acum se încheie ciclul de achiziţii publice. 

„Pentru 2017-2019 mai sunt în stoc 76 de doze la Ministerul Sănătăţii, care nu au fost încă administrate (a doua doză). La noi, la DSP, stocul este zero. Solicitarea pentru 2020 este de 796 de doze, neonorată de Ministerul Sănătăţii până în prezent. Ministerul ne-a cerut de mai multe ori numărul dozelor solicitate, iar noi le centralizăm şi le trimitem lunar, chiar şi atunci când numărul acestora este zero. Când vaccinul va ajunge în judeţ, va fi împărţit în ordinea în care s-au făcut solicitările. De curând am primit o scrisoare din partea unui părinte, care ne-a semnalat că fiica sa, pentru care solicitase vaccinarea anti-HPV, a ieşit din perioada acordată pentru gratuitate şi vreau să le transmit părinţilor că, dacă solicitarea la medicul de familie s-a făcut înainte de împlinirea vârstei de 14 ani a copilelor, dozele solicitate le vor fi administrate”, declară directorul executiv al DSP Harghita, dr. Tar Gyӧngyi.

Fără să ne lansăm în comparaţii cu alte judeţe, în Harghita solicitarea este, potrivit specialiştilor, „foarte mică”, iar faptul că cererea vaccinului se face nominal se dovedeşte, câteodată, o piedică în calea imunizării, deoarece informaţia corectă, de la persoane avizate, nu ajunge întotdeauna la părinţi.

„Sunt foarte multe discuţii în mediul virtual, în care se insistă pe riscurile vaccinării şi nu se pomeneşte deloc despre beneficiile acesteia. După părerea mea, cei care se încumetă să solicite vaccinarea anti-HPV ar trebui susţinuţi şi încurajaţi”, a adăugat şefa DSP Harghita.

Prevalenţa cancerului de col uterin este în creştere în România. Şi Harghita nu face excepţie: potrivit statisticilor DSP, numărul cazurilor de cancer de col uterin luate în evidenţă a crescut de la 352 în anul 2012 la 486 în 2019.

În România, campania de vaccinare gratuită anti-HPV se adresează fetelor între 11 şi 14 ani. Însă tot mai mulţi medici şi părinţi pledează pentru extinderea spectrului de adresabilitate, aşa cum se întâmplă în unele ţări, la tinerele între 15 şi 25 de ani, precum şi la băieţi, care pot fi purtători ai virusului.

„Esenţială este prevenţia, care trebuie făcută la o vârstă cât mai fragedă, înainte ca persoana să se infecteze. Dar există studii care arată că vaccinul anti-HPV, administrat chiar şi ca măsură de prevenţie secundară, atunci când persoana este deja infectată, reduce riscul cancerului. Pentru mine, cel puţin, aceste studii sunt convingătoare şi susţin cu toată tăria extinderea vaccinării atât în cazul tinerelor, cât şi la băieţi”, arată dr. Tar Gyӧngyi.

Din păcate, educaţia sanitară lipseşte cu desăvârşire, o carenţă care, nu de puţine ori dublată de părerile şi presupunerile unor „oameni de bine” care nu sunt de specialitate, descurajează iniţiativele benefice.

„La noi, informarea nu ajunge la toţi părinţii, deşi încercăm pe toate căile: cu filmuleţe, comunicate, declaraţii de presă. Problema noastră este că nu avem educaţie sanitară şi acest aspect este valabil în cazul vaccinării anti-HPV, şi în cazul vaccinării anti-COVID şi nu numai. În ţările care ne-au depăşit la vaccinare în general, educaţia sanitară se face de timpuriu, instituţionalizat, încă de la grădiniţă, prin programele de educaţie. De când mă ştiu eu în domeniul Sănătăţii Publice, ne luptăm să introducem Educaţia sanitară în programa şcolară; acolo se învaţă de ce este mai bine să previi decât să tratezi, de ce este mai ieftin, mai sănătos şi mai puţin dureros pentru oricine să previi o boală, decât să o tratezi”, explică dr. Tar Gyӧngyi, şefa DSP Harghita.

Un cuvânt cu greutate este şi cel al medicului primar dr. Hompoth György, şeful Secţiei Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc. Recent, la conferinţa online organizată de instituţia medicală cu prilejul Săptămânii Europene a Vaccinării, medicul specialist a declarat:

„Vaccinul anti-HPV este foarte eficient şi în cazul acestuia apar foarte rar reacţii adverse. La începutul campaniei nu s-a putut spune acest lucru, dar acum se vede clar că în acele ţări unde procentul de vaccinare a ajuns la 80-90% în cadrul unei grupe de vârstă, de exemplu în Marea Britanie şi în Australia, a scăzut drastic numărul leziunilor precanceroase şi cazurile de cancer de col uterin sunt mai rare. Eu recomand administrarea vaccinului anti-HPV în special fetelor tinere, care nu şi-au început încă viaţa sexuală, dar vaccinul este eficient şi mai târziu, existând tulpini ale virusului pe care o tânără poate nu le-a întâlnit încă. Este recomandat şi băieţilor, deoarece aceştia sunt purtători ai virusului, iar HPV este un factor de risc nu numai pentru cancerul de col uterin, ci şi pentru cancerul laringian şi al penisului”, a subliniat dr. Hompoth György.

Sistemul de Sănătate din România a pierdut zece ani în cursa pentru vaccinarea anti-HPV, afirmă specialiştii. În 2008, când a fost iniţiată prima campanie gratuită de imunizare la virusul papiloma uman, ne număram printre primele ţări care introduceau vaccinarea împotriva HPV, simultan cu Marea Britanie.

Considerat, la acea vreme, un pas lăudabil care ar fi avut un impact major în viaţa femeilor, „dacă nu ar fi interferat cu campania electorală de atunci”, spun medicii, s-a dovedit „un fiasco”. Un milion de doze, cantitatea de vaccin necesară pentru doi ani şi suma imensă cheltuită pentru achiziţionarea lor, au fost aruncate la tomberoanele pentru deşeuri medicale periculoase. În plus, s-a plătit şi pentru neutralizarea vaccinului. Un „eşec” ce nu ar fi trebuit să se întâmple, soldat cu un număr mare de decese, România fiind, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ţara cu cea mai mare incidenţă şi mortalitate cauzată de cancerul de col uterin din Uniunea Europeană. Statisticile internaţionale arată că în medie cinci femei cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani mor zilnic în România, răpuse de această boală nemiloasă.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.