Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a XIX-a

În intervalul 14-15 decembrie s-a desfăşurat Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a XIX-a, la Centrul de Cultură Arcuş – Casa Bastion din Sfântu Gheorghe. Specialişti din domeniile Arheologie, Etnografie, Istorie şi Muzeologie au susţinut comunicări ce le evidenţiază preocupările pentru domeniul cercetării patrimoniului cultural, dar care relevă şi rezultate ale unor cercetări la care au luat parte pe parcursul anului 2022, precum şi perspectivele de viitor cu privire la aceste proiecte. Sesiunea a fost organizată pe trei mari secţiuni, în format mixt, fizic şi online.

Prima zi de comunicări a fost dedicată secţiunii Arheologie, iar lista autorilor şi temele abordate au fost:

Marian Cosac, Ionel Geambaşu, Cronologia Paleoliticul mijlociu din aria Carpaţilor de Curbură;

Valerii Kavruk, Arheologia sării în spaţiul intracarpatic al României;

Roxana Munteanu, Daniel Garvăn, Laurenţiu Grigoraş, Cătălin Dinu, Alin Frînculeasa, Angela Simalcsik, Epoca bronzului în Câmpia Buzăului. Comentarii pe marginea descoperirilor funerare recente din situl de la Lipia (com. Merei, jud. Buzău);

Valerii Kavruk, Dan Buzea, Puskás József, Roxana Munteanu, Dan Ştefan, Situl Păuleni-Ciuc – Dâmbul Cetăţii în lumina cercetărilor efectuate în anii 2016-2022, în cadrul proiectului HiLands;

Dan Buzea, Valeriu Sîrbu, Puskás József, Alexandru Popa, Dan Ştefan, Marian Cosac, George Murătoreanu, Situl de la Covasna – Dealul Sărat/Valea Hanka. Date noi cu privire la un sit montan din zona staţiunii Covasna cercetat în cadrul proiectului HiLands;

Corneliu Beldiman, Valerii Kavruk, Dan Buzea, Date privind industria preistorică a materiilor dure animale din colecţia MNCR: vârfuri de săgeţi;

Alexandra Popa, Valerii Kavruk, Corneliu Beldiman, O descoperire arheologică rară: fragmente de cuiburi de viespi în locuirea Noua de la Zoltán-Nisipărie, jud. Covasna;

Puskás József, Valerii Kavruk, Dan Buzea, Dan Ştefan, Alexandru Popa, Cunoaşterea epocii bronzului târziu în SE Transilvaniei în lumina noilor cercetări;

Horia Ion Ciugudean, Stadiul cercetărilor culturii Gava în Transilvania;

Paul Pupeză, Covasna – Cetatea Zânelor. Perspective de cercetare în perioada 2023-2027;

Dan Ştefan, Dan Buzea, Puskás József, Maria-Magdalena Ştefan, Alexandru Popa, Victor Dulgher, Descoperirile de la Sf. Gheorghe – Bedeháza: contextualizarea descoperirilor;

Dan Ştefan, Maria-Magdalena Ştefan, Cercetările HiLands – rute principale de acces prin Valea Teleajenului şi a Buzăului între SE Transilvaniei şi zona extracarpatică;

Dan Ştefan, Maria-Magdalena Ştefan, Poveşti cu cioburi. Cioburi cu poveste;

Alexandru Popa, Noi cercetări arheologice şi arheometrice în castrele romane din SE Transilvaniei;

Bajusz Mátyás, Cercetarea carierelor de piatră din Dacia romană, cu privire în special la sud-estul Transilvaniei;

Boér Ilka, Raport preliminar despre cercetările arheologice la biserica catolică Sfântu Mihail din Lemnia, judeţul Covasna;

Radu Băjenaru, Relaţii între spaţiul Carpato-Balcanic şi Egeea în mileniul al III-lea BC prin prisma unor topoare de metal.

A doua zi de comunicări s-a concentrat pe subiecte de interes din aria de cercetare a domeniilor Etnografie, Istorie şi muzeologie, astfel, secţiunea Etnografie a cuprins comunicările:

Ligia Fulga, Florentina Teacă, Centrul textil de prelucrare a lânii, Voineşti, Covasna;

Lucian David, Carmen Marin, Păstoritul tradiţional în Voineşti, Covasna;

Florentina Teacă, Rezultate ale documentării etnografice în zona Covasna în anul 2022;

Florina Bănică, Florentina Teacă, Stadiul elaborării planului tematic al Muzeului în aer liber de la Covasna;

Ciprian Ştefan, Lucian Robu (Muzeul ASTRA, Sibiu), Precizări cu privire la stadiul elaborării planului tematic al Muzeului în aer liber de la Covasna;

Cosmina M. Oltean, Patrimoniu imobil periclitat – Case tradiţionale identificate în nordul judeţului Harghita;

Dan Buzea, Florin Herţeg, Mihaela Popica, Jocurile cu bastoane/beţe de lemn din zona Depresiunii Întorsura Buzăului.

Iar cea de-a treia secţiune, Istorie şi Muzeologie, s-a desfăşurat după următorul program:

Ioan Lăcătuşu, Portrete de specialişti preocupaţi de istoria din Arcul Carpatic (Ioan Ranca, Vasile Lechinţan, Ana Grama şi Ioana Cristache Panait);

Ana Dobreanu, Şcoala românească în secuime după 1918;

Florin Herţeg, Prima Şcoală Românească – un muzeu viu pentru public;

Luminiţa Cornea, Revista „Caietele de la Araci”, trecut şi perspective;

Cristina Baubec Felea, Activităţi cu publicul la MNCR;

Iuliana Bartok, Rezultatele activităţii Compartimentului Patrimoniu 2021-2022;

Mirela Mureşan, Laura Dănilă, Conservarea bunurilor de patrimoniu la MNCR.

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii