Şanse minime pentru a se asfalta în acest an DJ 127 Tulgheş-Ditrău | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 18 septembrie 2021
Home » Societate » Şanse minime pentru a se asfalta în acest an DJ 127 Tulgheş-Ditrău
Şanse minime pentru a se asfalta în acest an DJ 127 Tulgheş-Ditrău

Şanse minime pentru a se asfalta în acest an DJ 127 Tulgheş-Ditrău

„Acest drum judeţean este vital pentru a putea pune în valoare potenţialul turistic, frumuseţile naturii şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea nordului judeţului Harghita”

Dezvoltarea turismului rural, o măsură prin care locuitorii comunei ar putea alege să rămână în localitate

Despre priorităţile, investiţiile şi o parte din problemele din Tulgheş (II)

În urma discuţiei avute cu primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu, în prima parte tipărită în ziarul de miercuri am relatat despre schimbarea feţei centrului comunei, investiţiile importante realizate în şcolile din localitate, proiectele mari ce se au în vedere în infrastructura rutieră pentru asfaltarea drumurilor comunale ori problemele ce au existat în ceea ce priveşte păşunatul.

În continuare vom vedea ce măsuri se doresc a fi luate pentru dezvoltarea turismului rural, ce investiţii importante se intenţionează a se realiza în satele aparţinătoare, despre deja eterna problemă a drumului judeţean şi altele.

„Într-o comună montană nu sunt extrem de multe posibilităţi de a-ţi câştiga traiul de zi cu zi. Şi atunci noi a trebuit să identificăm toate oportunităţile prin care locuitorii comunei ar putea să rămână în Tulgheş. Trebuie să recunosc: mă doare sufletul când mă gândesc câţi au plecat pentru un trai mai bun. Uneori privesc lucrurile cu optimism pentru că mă gândesc că toţi se vor întoarce acasă. Şi chiar am semnale, deoarece sunt contactat şi sunt permanent într-o relaţie de corespondenţă cu cei plecaţi şi marea majoritate se gândesc să se întoarcă la un moment dat”, a spus Marcel Vancu.

Înainte de a vorbi despre unele măsuri concrete pe care le are în vedere pentru a-i determina pe tulgheşeni să rămână în localitate, primarul comunei a spus că Tulgheşul, la un moment dat, avea extrem de multe firme care se ocupau cu exploatarea şi prelucrarea lemnului, iar această industrie pe plan local, „din păcate”, este aproape de zero. Şi acest lucru s-a întâmplat „datorită conjuncturii naţionale, prin care au apărut tot felul de firme mari, multinaţionale, care au acaparat materia primă – lemnul – şi din cauza aceasta practic a început şi exodul celor care se ocupau cu prelucrarea lemnului, dar şi a familiilor lor, care trăiau din activităţi conexe lemnului”. De asemenea, edilul a mai spus că înainte de ’89 şi o bună parte după exista în comună, pe lângă un sector de prelucrare a lemnului, şi o întreprindere de prospecţiuni miniere. De altfel, şi la ora actuală zona Tulgheş-Grinţieş are cel mai mare potenţial în minereu de uraniu. La un moment dat, în Tulgheş lucrau 800 de persoane în activităţile miniere. O bună parte din populaţia din Tulgheş, pensionari, la ora actuală trăiesc din pensiile câştigate în urma activităţilor desfăşurate în sectorul minier. Însă o eventuală redeschidere a activităţii miniere în zonă nu se ştie dacă şi când se va întâmpla…

Pârtie de schi şi zonă de agrement

„Şi atunci m-am gândit că una dintre oportunităţile noastre este turismul rural. Am încercat să punem în valoare şi să exploatăm potenţialul natural al Tulgheşului. Tulgheşul a început să devină mai cunoscut prin activităţile pe care le-am promovat noi. Vreau să amintesc faptul că în 2016 şi 2017, Tulgheşul a fost Sat cultural al României, titlu care a fost câştigat într-o competiţie destul de acerbă. Am câştigat aceste titluri prin organizarea unor evenimente culturale şi prin aceste programe am reuşit să facem Tulgheşul mai cunoscut, o localitate mai primitoare”, a spus primarul.

În mod concret, a continuat edilul, pentru a da un plus de valoare zonei, se are în vedere construirea unei pârtii de schi, investiţie ce este cuprinsă şi în strategia de dezvoltare a comunei Tulgheş. „Am demarat un studiu de fezabilitate cu privire la identificarea unui teren şi posibilitatea realizării unei pârtii de schi la Tulgheş. Nu mi-am putut imagina că este atât de complex un asemenea proiect. L-am început şi sper ca la un moment dat să-l şi finalizăm. Am identificat terenul. Există tot felul de probleme cu privire la scoaterea terenului din circuitul silvic… Sper ca în 3-5 ani să avem la Tulgheş o pârtie de schi”, şi-a exprimat speranţa Marcel Vancu.

Tot pentru dezvoltarea turismului în zonă se are în intenţie crearea unei zone de agrement. „Am identificat o zonă în care să putem crea pentru cei din Tulgheş şi nu numai o zonă de agrement în care să avem două piscine acoperite şi una exterioară, două cu apă încălzită şi una cu apă naturală. Sunt proiecte foarte costisitoare, la care va trebui să găsim finanţare, dar important e că avem intenţie şi consiliul local e de acord cu asemenea proiecte de mare anvergură. Dacă vom reuşi într-un orizont de timp rezonabil să le finanţăm şi să le realizăm, vor da un plus de valoare localităţii noastre”, a spus edilul.

Centrul medical din Tulgheş

După cum aminteam, unii cetăţeni din satele aparţinătoare comunei şi-au exprimat anumite nemulţumiri privind investiţiile mai scăzute în acele zone faţă de cele din centrul comunei. Primarul localităţii a explicat că „noi avem un proiect foarte clar, iar priorităţile vin şi în funcţie de posibilităţile de finanţare”. „Pentru satele, zonele limitrofe avem la ora actuală proiecte foarte mari, pe care le vom duce la un moment dat la bun sfârşit. Doar că era extrem de necesar ca centrului localităţii să-i schimbăm faţa”, a spus edilul.

Marcel Vancu spune că şi oamenii, şi el trebuie să se înarmeze cu răbdare, deoarece din cauza birocraţiei pentru obţinerea fiecărui aviz eliberat de autorităţi – şi toate sunt necesare pentru realizarea de investiţii – se pierde foarte mult timp. Primarul a dat şi un exemplu în acest sens. „Recent am inaugurat noul Centru medical din Tulgheş, investiţie realizată din fonduri europene, extrem de modernă, în care vor funcţiona: medic de familie, cabinet de stomatologie. De asemenea, va fi un cabinet în care se vor rula mai mulţi medici pentru ca oamenii din Tulgheş să nu mai fie nevoiţi să meargă la Topliţa sau Târgu Mureş pentru anumite consultaţii medicale. Vor veni medicii la Tulgheş. Dar vă spun: am întâmpinat extrem de multe probleme birocratice. Obiectivul a fost realizat, cum am zis, prin fonduri europene. În faza iniţială de proiectare am avut toate avizele. În faza în care am încercat să inaugurăm centrul medical s-a constatat că ne lipsesc avize. Adică s-a modificat legislaţia în timpul jocului. (…) Ne-am lovit de multe probleme birocratice (…) dar cu multă răbdare am reuşit să inaugurăm acest centru medical”, a spus primarul.

Se au în vedere investiţii substanţiale în satele aparţinătoare comunei

Revenind la investiţiile în satele aparţinătoare, primarul comunei a explicat că oamenii din zona Hagota, „un sat în care trăiesc aproximativ 200 de suflete”, care sunt legaţi de localitate prin DJ 127, cred că au fost cei mai vitregiţi de soartă. „Dar în centrul satului avem un drum comunal, pe care am reuşit să-l asfaltăm. (…) Apoi, am reuşit să facem pentru copiii din sat un parc. Există o şcoală în Hagota la ora actuală, care a funcţionat în trecut, înainte să se comaseze cu şcoala din centru. Şcoala este la ora actuală abandonată. Am găsit şi acolo o sursă de finanţare. (…) Dorim să reabilităm construcţia respectivă şi să o transformăm într-un centru social, care să-l punem la dispoziţie comunităţii pentru a desfăşura tot felul de activităţi. Acea şcoală e la această oră în paragină. Pentru locuitorii de acolo cel mai important lucru şi pe care cred că şi-l doresc şi ei este asfaltarea DJ 127 Tulgheş – Ditrău”, a declarat Marcel Vancu.

O altă „zonă care aparent a fost neglijată” este Poiana Veche. „Nu a fost neglijată din partea mea, pentru că am încercat tot timpul să găsesc surse de finanţare. Dacă totul va fi în regulă, Poiana Veche va beneficia de investiţii extrem de mari. Poiana Veche este aşezată undeva după râul Bistricioara, unde avem în vedere construcţia unui pod cu deschidere de 26 de metri, dar şi asfaltarea satului. În Poiana Veche mai este o şcoală unde funcţionează o grupă de grădiniţă, unde avem la fel un contract de finanţare pentru reabilitare şi modernizare. (…) Eu sper că acestea se vor realiza în 2-2,5 ani”, a mai dat un exemplu primarul.

„Am discuţii permanente cu cetăţenii care folosesc acest drum şi ei se consideră discriminaţi, abandonaţi”

O problemă majoră a Tulgheşului, după cum s-a amintit, este faptul că drumul judeţean 127, ce leagă Tulgheşul de Ditrău şi care ar scurta distanţa până la reşedinţa judeţului, nu este asfaltat încă în totalitate. Administratorul DJ 127 este Consiliul Judeţean Harghita, care poate să obţină finanţare pentru reabilitarea acestui drum. „Acest drum judeţean este vital pentru a putea pune în valoare potenţialul turistic, frumuseţile naturii şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea nordului judeţului Harghita”, a spus Marcel Vancu.

Acesta a explicat că Tulgheşul este cea mai îndepărtată localitate de municipiul reşedinţă de judeţ, iar pentru tulgheşeni e mult mai uşor să ajungă la Piatra Neamţ sau Târgu Mureş decât la Miercurea Ciuc. „Drumul acesta ar avea o importanţă fantastică pentru această zonă. Sunt extrem de multe probleme cu care se confruntă cetăţenii din această zonă datorită prafului. Sunt mulţi cetăţeni din comună care sunt apicultori şi au tot felul de probleme cu activitatea lor din cauza prafului. Au fost sesizate organele statului, au fost discuţii cu cei de la mediu. Toate aceste probleme s-ar putea rezolva doar în momentul în care acest drum s-ar asfalta. Din discuţiile pe care le-am avut cu factorii de decizie din cadrul consiliului judeţean se pare că la momentul în care discutăm ar fi finalizat proiectul tehnic. Încearcă şi ei să caute sursa de finanţare, pentru că înţeleg şi eu că este o investiţie costisitoare chiar şi pentru consiliul judeţean, dar este extrem de necesară. Am atras atenţia că pentru o dezvoltare uniformă a judeţului Harghita sunt necesare investiţii şi pentru zona de nord, pentru a crea posibilitatea dezvoltării economice, turistice a acestui colţ al judeţului. Am discuţii permanente cu cetăţenii care folosesc acest drum şi ei se consideră discriminaţi, abandonaţi. Mi-au explicat că acest drum a fost tot timpul subiect de campanie electorală. În campaniile electorale li s-a promis şi acum efectiv nu mai au încredere în orice promisiune li se face. Am avut discuţii de-a lungul timpului cu toţi factorii importanţi, cu cei care conduc judeţul Harghita, dar am rămas doar la stadiul de promisiuni”, a explicat edilul situaţia drumului judeţean 127.

Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor în Tulgheş este modest, doar aproximativ 70%

Comuna Tulgheş are, conform statisticilor, 3.270 de locuitori. În contextul în care am discutat despre investiţiile mai importante din comună, am dorit să aflăm şi care este gradul de colectare a taxelor şi impozitelor, dar şi cât este bugetul localităţii. „Din păcate, trebuie să recunosc că avem un grad de colectare destul de modest al taxelor şi impozitelor, care se cifrează la aproximativ 70%, ceea ce este destul de slab comparativ cu alte zone”, a spus primarul, adăugând că în urma discuţiilor cu alţi primari a aflat că ei au un grad de colectare de peste 90% şi au explicat că există o responsabilitate civică şi oamenii trebuie să-şi plătească impozitele. „Am considerat de-a lungul timpului că unul dintre motivele pentru care nu avem un grad corespunzător de colectare sunt prevederile din Codul fiscal privind ordinea stingerii creanţelor. Şi aici mulţi oameni vin să-şi plătească impozitul, doresc să-l plătească, dar nu pot pentru că trebuie să-şi plătească în primul rând amenzile. Sunt amenzi de circulaţie, silvice etc., destul de consistente”, a spus primarul, precizând că oamenii invocă faptul că ei nu au fost de vină, nu plătesc amenzile şi, implicit, nici impozitele.

Cetăţenii comunei Tulgheş au aşteptări extraordinar de mari, pentru că am încercat de când sunt primar, împreună cu consiliul local, să avem un ritm al investiţiilor extrem de mare. Doar majoritatea a ceea ce se realizează se face din surse financiare atrase, pentru că din bugetul local abia reuşim să finanţăm contribuţiile noastre, ţinând cont că avem şi surse proprii, care vin din administrarea păşunilor, a pădurilor etc. Iar aceste surse le menţinem pentru a co-finanţa proiectele mari. Bugetul anual este de aproximativ 6.000.000 lei”, a conchis Marcel Vancu. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.