REZOLUŢIA Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 27 septembrie 2021
Home » Societate » REZOLUŢIA Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului
REZOLUŢIA Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului

REZOLUŢIA Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului

Participanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au adoptat  o rezoluţie în care solicită asigurarea mijloacelor pentru păstrarea identităţii românilor din vecinătate şi Balcani, dar şi asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din zonele în care aceştia sunt minoritari

 

Participanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au adoptat, în ultima zi a lucrărilor, o rezoluţie în care solicită asigurarea mijloacelor pentru păstrarea identităţii românilor din vecinătate şi Balcani, pe baza principiului reciprocităţii, profesionalizarea funcţionarilor din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, dar şi creşterea bugetului şi a numărului de angajaţi din această instituţie.

Potrivit documentului, comunităţile istorice româneşti din jurul „frontierelor României şi din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de aculturaţie şi asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale”, în vreme ce „instituţiile statului român chemate să acorde sprijin acestor comunităţi se dovedesc în continuare ineficiente”.

Drept urmare, se solicită regândirea structurală, în ansamblu, a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, „pentru ca acestea să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor”.

De asemenea, se cere alocarea a cel puţin 100 de posturi Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din această instituţie, debirocratizarea legislaţiei şi a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi alocarea MRP a unui buget de 50 milioane de euro.

Totodată, se cere identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României, dar şi „aplicarea în regim de urgenţă a Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituţiilor Statului Român în implementarea Strategiei”.

În rezoluţie se mai solicită inventarierea situaţiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului Bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naţionale ale etnicilor români, monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845/2008 privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia, repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu, dar şi înfiinţarea Muzeului Românilor de Pretutindeni şi alocarea unui sediu adecvat în incinta Parlamentului României şi elaborarea de către Ministerul Românilor de Pretutindeni a unei Hărţi electronice a tuturor zonelor locuite de români.

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului au mai cerut înfiinţarea mai multor institute culturale în ţări în care există comunităţi de români, alocare de cel puţin 300 milioane de euro Departamentului Centenar şi coordonarea acestuia de către academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum şi „asumarea de către partidele politice româneşti de pe cele două maluri ale Prutului a unui Acord pentru Reunire, care să ducă la reunirea Republicii Moldova cu România”, modificare legii cetăţeniei, adoptarea legii privind statutul, rolul şi funcţiile limbii române ca limbă oficială a României, pe modelul altor state membre UE sau creşterea termenului de valabilitate a paşapoartelor de la 5 la 10 ani.

Cursanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului solicită elaborarea şi aprobarea unei „Strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din zonele în care aceştia sunt minoritari, precum şi pentru dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita”.

De asemenea, se solicită înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, structură consultativă care să se ocupe cu sprijinirea acestora, să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă şi „care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea si aplicarea strategiilor menţionate”.

Participanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au mai solicitat numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflaţi în dificultate culturală şi identitară şi finanţarea asociaţiilor culturale ale Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, „după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României fundaţiilor etnicilor maghiari din România”.

Totodată, se mai cere stabilirea prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum şi asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale şi asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în administraţie.

În rezoluţie se solicită formularea de către autorităţile de la Bucureşti „a unor reacţii ferme de respingere şi de condamnare a imixtiunilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României”, dar şi interzicerea finanţării din bani publici sau sprijinirii „manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură, care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri”.

În rezoluţie se mai solicită „anchetarea şi anularea restituirilor ilegale de clădiri ce au aparţinut statului român din anul 1920, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania”.

Participanţii la lucrări au mai cerut alocarea de fonduri necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber, din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, înfiinţarea unei filiale a Academiei Române la Sfântu Gheorghe, reabilitarea unor clădiri ale Complexului Sportiv Naţional „Izvoru Mureşului”, aflat în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Sport, dar şi finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita.

Documentul va fi trimis Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României, precum şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.