De ce comunităţile locale din judeţ nu prosperă, deşi îşi administrează singure pădurea şi păşunile? | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 septembrie 2021
Home » Societate » De ce comunităţile locale din judeţ nu prosperă, deşi îşi administrează singure pădurea şi păşunile?
De ce comunităţile locale din judeţ nu prosperă, deşi îşi administrează singure pădurea şi păşunile?

De ce comunităţile locale din judeţ nu prosperă, deşi îşi administrează singure pădurea şi păşunile?

Despre composesorate, această formă de organizare de tipul „stat în stat”

„Bunurile Private din Ciuc ar fi putut asigura susţinerea financiară a elevilor nevoiaşi din judeţ. Tuturor elevilor, indiferent de etnie. (…) Cele 20.000 de hectare de pădure nu ni s-au retrocedat. Măcar pentru viitor ar trebui să fie revigorat acest instrument de susţinere a elevilor nevoiaşi” – aceasta au fost una dintre „chestiunile care nu şi-au găsit rezolvarea până în prezent” ridicate de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, la vizita şefului statului, Klaus Iohannis, în Miercurea-Ciuc, din luna iulie. De asemenea, problema Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc a fost repusă în discuţie de Borboly Csaba şi după vizita preşedintelui la centrul administrat de Fundaţia Sfântul Francisc înfiinţată de părintele franciscan Böjte Csaba, la Şumuleu-Ciuc şi unde copiilor proveniţi din medii defavorizate li se oferă oportunitatea de a învăţa, de a se pregăti pentru viaţă.

O altă cerinţă a vorbitorilor în cadrul vizitei preşedintelui în Harghita a fost, bineînţeles, autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc.

Revenind, despre escrocheria „Bunurile Private din Ciuc” am relatat pe larg în paginile Informaţia Harghitei şi vom mai relata, ţinând cont că la Tribunalul Harghita se judecă un dosar care are obiect tocmai cererile asociaţiei composesorale – mii de hectare de păduri, fâneţe, clădiri (Am putea trage concluzia că nu întâmplător a fost repusă în discuţie această chestiune la o asemenea întâlnire).

Însă, trecând peste faptul că Judecătoria Topliţa a constatat, în primă instanţă, de două ori, că cererile entităţii amintite – conduse de lideri ai UDMR – sunt neîndreptăţite, în continuare ne vom apleca un pic asupra composesoratelor şi asociaţiilor composesorale (aceeaşi formă de organizare o are şi Asociaţia Composesorală Bunurile Private Ciuc) din judeţ, cele care administrează o mare parte din pădurile şi păşunile comunităţilor din Harghita. Care sunt, practic, un stat în stat. O autonomie de facto, din punct de vedere al exploatării resurselor şi nu numai.

Şi să vedem cu ce au contribuit sau nu, cel puţin o parte dintre ele, pentru bunăstarea comunităţii unde funcţionează şi unde li s-a retrocedat cam tot ce au cerut, poate chiar mai mult, după cum vom vedea.

Aproximativ 50% din pădurile din Harghita sunt administrate de composesorate

În Harghita funcţionează aproximativ 180 de composesorate şi asociaţii composesorale, potrivit unor date statistice (într-un interviu acordat de Borboly Csaba în urmă cu 3 ani, în presa centrală afirma că sunt în jur de 300), care administrează pădurea comunităţii şi o parte din păşuni.

Entităţile de tip composesoral din Harghita administrează aproximativ 50% din suprafaţa forestieră a judeţului (peste 100.000 de hectare, conform unor date mai vechi ale Direcţiei Silvice Harghita – dar nemodificate substanţial astăzi). La acestea se adaugă păşunile, în urma cărora aceste asociaţii atrag importante fonduri comunitare.

Ce este interesant la aceste composesorate: majoritatea funcţionează ca un stat în stat. Să explicăm. Unele şi-au constituit propriul ocol silvic (de exemplu: Composesoratul Frumoasa), iar altele s-au asociat şi au înfiinţat structuri silvice care să le administreze pădurile (Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, OS Privat Gheorgheni, OS de Regim Ciuc, OS de Regim Zetea, OS Privat Odorheiu Secuiesc, OS Praid). Astfel, persoanele care conduc aceste ocoale silvice sunt numite pe criterii politice, relaţii sau conexiuni la nivel decizional şi, în acest mod, un grup restrâns ajunge să controleze şi composesoratele şi ocoalele silvice (administrare, fonduri, exploatare). Bineînţeles, majoritatea acestor persoane sunt şi lideri importanţi ai partidelor politice maghiare.

Potrivit unor membri ai unui composesorat, cei cu influenţă şi-au extins puterea prin achiziţionarea de păduri în cadrul composesoratelor prin măsuri legale sau mai puţin legale: au cumpărat păduri de la cei fără moştenitori sau de la cei care aveau nevoie urgentă de bani, de exemplu.

Proprietatea, administrarea, paza, exploatarea şi valorificarea pădurilor, monopolizate de un grup restrâns de oameni

În acest fel s-a ajuns ca o comunitate locală să îşi administreze singură pădurea – prin intermediul composesoratelor sau a primăriei (deoarece suprafeţe importante de terenuri se află şi în proprietatea primăriilor) – însă, ce este interesant!, mulţi membri ai comunităţii au fost nevoiţi (şi vor mai fi) să cumpere lemne de foc.

Astfel s-a ajuns la escaladarea fenomenului infracţional în domeniu, deoarece există o cerere foarte mare care conduce la apariţia ofertei. Iar valorificarea imediată îi determină pe oameni să sustragă material lemnos sau, în unele cazuri, nevoia de lemne pentru foc.

Revenind, monopolul deţinut de un grup restrâns de persoane s-a extins de la dreptul de proprietate, administrare şi pază pe segmentul de exploatare şi valorificare a lemnului. Iar în aceste condiţii au apărut firme controlate tot de aceleaşi persoane sau de apropiaţi de-ai lor care au exclusivitate în pădurile lor. Şi aici putem da ca exemplu asociaţiile de tip composesoral din Joseni, Sândominic, Tomeşti, Suseni. Deci, ei pasează şi tot ei dau cu capul.

Câte burse au fost acordate copiilor nevoiaşi din judeţ? Ce au făcut din 2000 şi până în prezent pentru comunitate?

Dacă totul e făcut conform legii, nu avem nimic de comentat. Însă putem să ne punem o serie de întrebări. De ce comunităţile locale nu prosperă? Deoarece nu prea vedem acest lucru. Membrii din conducerea composesoratelor stau în sedii impunătoare, conduc maşini de zeci de mii de euro, au o stare materială peste medie, iar composesoratul încheie anul, în cel mai fericit caz, cu un profit minim (nu dorim să generalizăm, probabil că sunt şi composesorate care lucrează în folosul membrilor).

Ce au făcut din 2000 şi până în prezent pentru comunitate? Mai ales că din anul 2007 au primit milioane de euro la nivel de judeţ pe păşuni de la APIA.

În acest sens, în urmă cu câţiva ani, de exemplu, membrii Composesoratului din Joseni s-au revoltat împotriva conducerii, au organizat acţiuni de protest, au sesizat poliţia etc. Toate din acelaşi motiv: conducătorii se îmbuibau din bunul comun al tuturor, adică pădurea, păşunile, o carieră de piatră şi alte afaceri, fără a da socoteală nimănui.

Cât de transparente sunt licitaţiile şi valorificarea lemnului? Şi unde se duc banii? Câte burse de studii sau câţi copii nevoiaşi au fost sprijiniţi pentru a merge la şcoală ori pentru a-şi continua studiile? Deoarece nu avem cunoştinţe de a fi o practică obişnuită a composesoratelor, ba dimpotrivă.

Aşa va fi şi cu Bunurile Private din Ciuc?

Şi nu în ultimul rând, asta înseamnă autonomia pe care o tot cer liderii UDMR? Adică totul pentru o mână de oameni? Pentru că, practic, în cazul acestor composesorate se poate vorbi fără a greşi despre autonomie de facto, din acest punct de vedere. Mai ales că o altă parte importantă din păduri şi păşuni sunt în proprietatea primăriilor sau bisericilor – statul român mai deţine aproximativ 10% din suprafaţa forestieră a judeţului (cam cât a cerut iniţial conducerea Bunurilor Private din Ciuc!).

Suspiciuni că anumite composesorate au fost împroprietărite cu mult peste cât aveau dreptul

Dar pe lângă aceste întrebări, se ridică şi altele în urma acestui mod de administrare, pentru că ne privesc pe toţi, şi nu numai pe membrii composesoratelor (pădurea e un bun al tuturor, nu numai al proprietarilor!): care este gradul de transparenţă în ceea ce priveşte împădurirea, utilizarea fondurilor de regenerare şi corectitudinea lucrărilor care se execută în păduri? Vorbind despre ilegalităţi silvice, nu ştim cât de întâmplător e faptul că produsele accidentalele ocupă un volum semnificativ din totalul tăierilor de material lemnos care se execută în aceste suprafeţe forestiere.

Şi o altă întrebare: cât de bine îşi poate face treaba un pădurar când el este plătit de composesorat, iar pe de altă parte trebuie să răspundă cerinţelor şi presiunilor privind marcarea de arbori pentru a aduce profit – presiuni care vin din partea celui care îl plăteşte?

Pe lângă acestea, mai sunt cazurile de suspiciuni că anumite composesorate au fost împroprietărite cu mult peste cât aveau dreptul. Cum este cazul Composesoratului Lueta, unde un proces este pe rolul instanţei de judecată. E vorba despre o suprafaţă de 1.400 de hectare peste cât era îndreptăţit. Adică mai mult de jumătate din întreaga suprafaţă retrocedată – 2.400 ha. Dar câte composesorate mai sunt în situaţia în care au cerut şi au primit mult mai mult decât erau îndreptăţite…

∗∗∗

Cum am precizat şi mai sus, nu dorim să generalizăm sau să punem sub semnul întrebării legalitatea retrocedărilor de terenuri şi alte imobile către aceste composesorate. Ci doar că acest model de autonomie sau administrare proprie a bunurilor a fost, poate, cândva util comunităţilor, însă acum toate beneficiile merg către o mână de oameni, politicieni sau cu puternică susţinere politică. La fel cum conducerea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc a fost formată, încă de la înfiinţare, din lideri ai UDMR.

Şi nu putem să nu ne gândim: dacă membrilor propriilor comunităţi etnice nu le oferă beneficii palpabile, concrete, care să ducă la bunăstarea cetăţenilor (nu vorbim doar despre acele dividende, sau cantităţi de material lemnos pe care le primesc în funcţie de câte hectare deţine fiecare), cum am fi trataţi noi, etnicii români, într-o asemenea formă de organizare, numită de ei autonomie şi cerută constant?

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.