Reunirea Basarabiei cu România – obiectiv naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 3 decembrie 2022
Home » (Inter)Național » Reunirea Basarabiei cu România – obiectiv naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului
Reunirea Basarabiei cu România – obiectiv naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului

Reunirea Basarabiei cu România – obiectiv naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului

  • Vlad Cubreacov, parlamentar: „Atunci când românilor din Republica Moldova li se ia totul, le rămâne România. (…) Basarabia nu este diaspora, Basarabia este România”

Sunt multe definiţii care au fost date şi se vor mai da, poate, Republicii Moldova. Grigore Vieru spunea că ea „nu este nici în ţară, nici afară”. De aceea, când ne raportăm la românii de peste Prut spunem că este vorba atât despre o chestiune de politică internă, cât şi de una de politică externă. Mai mult, acelaşi Grigore Vieru spunea, poetic, că „Republica Moldova este copilul din flori pe harta lumii”.

Oricum am numi-o, Republica Moldova este un stat ex-sovietic, succesor local şi parte a fostei Uniuni Sovietice, din această cauză moştenind şi foarte mute sechele de la fostul Imperiu condus de la Moscova.

Pe de altă parte, potrivit istoricilor, există o serie de „defecte congenitale” pe care le are Republica Moldova, ultima parte a fostei URSS care şi-a proclamat independenţa mult mai târziu, la trei ani după Ucraina, după Bielorusia şi chiar după Federaţia Rusă.

Sunt lucruri care, în opinia cetăţenilor moldoveni trebuie reţinute, pentru că ele induc ideea de derută identitară maximă care s-a petrecut acolo, „după un experiment de spălare a creierelor, de inducere a moldovenismului antiromânesc, de punere în opoziţie artificială, în contradictorialitate a noţiunilor de moldovean şi român, în condiţiile în care moldovean înseamnă român din Moldova şi nimic mai mult”, potrivit declaraţiei preşedintelui Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, fost membru al Parlamentului de la Chişinău şi al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, actualmente consilier parlamentar la Bucureşti.

„Republica Moldova este, din păcate, un stat nesustenabil din punct de vedere economic şi s-a aflat până acum de trei ori succesiv în pragul falimentului. Supravieţuirea statului se datorează aproape exclusiv injecţiilor financiare, asistenţei externe atât din partea Comisiei Europene, cât şi din partea altor donatori, dintre care principalul este România. S-au dat până acum peste 200 de milioane de euro autorităţilor centrale de la Chişinău şi acestea, chiar dacă nu au fost întotdeauna folosite adecvat, au avut un impact major pentru mersul înainte al statului şi a lucrurilor dintre Nistru şi Prut. Republica Moldova nu şi-a putut controla niciodată întregul teritoriu, pentru că 11% din suprafaţa statului se află sub controlul Armatei şi Serviciilor Secrete ale Federaţiei Ruse. (…) De aceea, atunci când liderii de la Chişinău vorbesc despre integrarea europeană, trebuie să spunem clar că drumul integrării Chişinăului trece obligatoriu prin România, pentru noi soarele european răsare la Bucureşti”, a explicat consilierul Parlamentar Vlad Cubreacov.

Deputatul Boris Volosatîi, vicepreşedintele comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, afirmă cu tărie că reunirea Republicii Moldova cu România este firească, fiindcă „neamul trebuie să trăiască împreună” şi este deopotrivă un ideal pentru care generaţiile anteriorare au făcut tot ce le-a stat în putinţă.

„Doar o greşeală a făcut să ne lipsim de o parte a acesteia în 1940, care şi azi trăieşte încă, în baza Pactului Ribbentrop-Molotov. Este absolut iraţional şi nedrept. Dreptatea trebuie să revină acasă şi de aceea şi Basarabia trebuie să revină acasă”, a precizat deputatul Boris Volosatîi.

Conform declaraţiilor acestuia, până acum, un milion de cetăţeni basarabeni şi-au obţinut cetăţenia română, încă o jumătate de milion îşi aşteaptă rândul la ANI pentru a o primi. Deci, undeva la o treime din populaţia Republicii Moldova.

„Asta ne dă dreptul să vorbim despre mai mult de 35% din populaţia Basarabiei, care este informată, intelectualitatea şi formatorii de opinie – Biserica şi Şcoala – sunt pro-reunire. De aceea sunt optimist, chiar dacă realităţile sunt sumbre. Dacă aceşti români basarabeni ar reveni la Patria Mamă, ar însemna braţe de muncă mai multe în România, intelectuali cu minţi luminate, pregătiţi într-un spaţiu românesc, într-un spaţiu cultural şi etnic identic cu cel din România, care nu au nevoie de o pregătire specială, mult mai utili decât străinii veniţi de peste mări şi ţări pentru a completa locurile vacante necesare forţei de muncă în România de astăzi. Asta ar însemna şi un număr mai mare de europarlamentari, ar însemna un număr mai mare de eurocomisari, un număr mai mare de reprezentanţi ai statului român în structurile euroatlantice, ar însemna ponderea mai mare a României în ceea ce se numeşte politicul european şi mondial, în beneficiul românilor şi al ţării”, a subliniat vorbitorul.

A adăugat că în Republica Moldova există de 30 de ani o conducere, fie făţiş, fie ascuns antiromânească, antinaţională.

„De la tribuna României, le spun tuturor, că ajutorul pe care România îl acordă Republicii Moldova trebuie să îşi schimbe accentul, de la suportul pentru guvernanţii de la Chişinău, către românii din Republica Moldova”, a mai afirmat deputatul Boris Volosatîi.

Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice, arată că paradigma în care se află în prezent România ca stat ne situează cu mulţi ani în urmă, „o ţară fără stat, sau cu un stat opresor din punct de vedere fiscal”.

„Ca cercetător, văd că avem o mare problemă: statul român este un stat de redistribuţie fiscală, adică colectează venituri şi le duce în străinătate. Bravo străinilor care au găsit o vacă de muls! În sociologie, asta se numeşte dezvoltarea subdezvoltării, adică sunt nişte băieţi deştepţi, care perfecţionează tehnici de a subdezvolta o ţară. Ca expert implicat în structuri publice la nivel central, constat că avem alte structuri, care teoretic ar trebui să servească statul pe care îl deservesc şi este motiv pentru care eu am ajuns la concluzia – văzând cum se mişcă aceste instituţii – că statul român se canibalizează singur şi a ajuns la momentul în care are o problemă cu poporul român, adică îl deranjează poporul, ca să nu spun mai mult… Şi din acest punct de vedere, al relaţiei societate-stat, ca la 1848, când România nu avea stat sau dacă avea, România era alergată de stat, adică „societatea civilă” avea o problemă cu caimacamii numiţi de Înalta Poartă. Acum nu presupun nimic, pentru că şi marile puteri lucrează cu cine pot aici şi cu cine se oferă. Dacă la noi liderii nu ştiu decât poziţia nedemnă şi nu au în vocabularul lor sufletesc ideea de demnitate, atunci suntem trataţi ca un stat nedemn şi suferim consecinţele: rata de extragere a plusvalorii creşte invers proporţional cu demnitatea celor care ne conduc. Şi ar trebui să fim conştienţi de treaba aceasta şi să nu mai aşteptăm nimic de la stat”, a detaliat prof. univ. dr. Radu Baltasiu.

În opinia sa, reunirea Basarabiei cu România trenează din cauza faptului că „structurile care ar trebui să vegheze la aceasta au eşuat lamentabil în Basarabia”.

„Vă amintiţi că în urmă cu câţiva ani, au ieşit forţele pro-ruse. Asta arată că Ministerul de Externe şi structurile de Informaţii au eşuat în Republica Moldova, având succes aproape total interesele pro-ruse. Trebuie să fie limpede că Rusia nu şi-ar face de cap în Republica Moldova dacă ar avea o contrapartidă aici, aşa cum sovieticii au avut o contrapondere solidă în 1918, în condiţiile în care ei au reuşit să-i izgonească din Rusia pe englezi, şi pe americani, şi pe italieni şi au făcut Uniunea Sovietică. Dar pe români nu i-au bătut. Acum fac ce vor în Republica Moldova, interesele româneşti sunt ca un şerveţel în vânt”, a continuat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice.

Potrivit sursei citate, soluţiile pentru împlinirea reunirii Republicii Moldova cu România ar fi, în primul rând, restructurarea instituţiilor care au în grijă relaţia cu Republica Moldova: „invitaţii, semianalfabeţii, nepatrioţii – în alte părţi, unde nu jenează interesele statului român”. Apoi pusă Academia la lucru – „pentru că avem institute pe Relaţii Internaţionale prestigioase, avem Institut de Sociologie, avem Institut de Economie Mondială – să facă un raport de mai mult de 50 de pagini, în care să spună cum să aibă loc integrarea”. Şi, după aceea, atrase elitele basarabene, iar cele care au conexiuni „prea serioase cu Moscova” – tratate aşa cum îşi tratează orice ţară „personajele care nu sunt pentru interesul naţional şi început odată procesul de reunire”.

Întrebat când estimează că se va putea face reunirea Republicii Moldova cu România, prof. dr. Radu Baltasiu a avansat cel mai devreme după viitoarele alegeri.

„Având în vedere că problema este una de instituţii, cel mai devreme va dura până la următoarele alegeri această stagnare toxică. Pentru că depinde până la urmă de voinţa poporului român să realizeze că anumite formaţiuni politice s-au lăsat copleşite de alte interese, să voteze în cunoştinţă de cauză, pentru că aparatul politic este cel care dă liber competenţei şi interesului naţional sau nu. Aparatul politic este cel care numeşte miniştri, secretarii de stat, până la nivel de directori. Dacă oamenii aceştia sunt patrioţi şi competenţi, la fel vor fi şi cei de sub ei; dacă nu, va fi cum este astăzi”, ne-a declarat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice.

De ce trebuie să continuăm să discutăm despre reunirea Basarabiei cu România este simplu, ne spune organizatorul evenimentului, Eugen Popescu: „pentru că nu s-a petrecut”.

„Când se va petrece, nu vom mai discuta despre ea. Dar atâta timp cât nu s-a petrecut, trebuie să discutăm şi să o realizăm, cât mai rapid şi cât mai bine. Este fundamental pentru neamul românesc şi pentru securitatea NATO şi UE. Frontiera NATO şi UE, să nu uităm, este acum pe Prut, iar dincolo de Prut este o zonă de instabilitate, Republica Moldova este o zonă de instabilitate, un no man’s land, care nu este în niciun fel securizată, iar asta este o problemă legată nu numai de reunirea cu România, ci şi de eliminarea oricărei ameninţări la adresa acestei frontiere, a NATO şi a UE. Cred că partidele din România ar trebui să facă un Pact de tipul Snagov, pentru că după integrarea în NATO şi UE nu poate fi ceva mai important pentru România ca ţară, decât reunirea şi aducerea acasă a celor trei milioane de români de dincolo de Prut, despărţiţi de neamul românesc şi de Patria Mamă de către un pact ticălos, Pactul Ribbentrop-Molotov, condamnat de toată lumea, inclusiv de Rusia. Deci este ceva normal şi firesc ca această reunire să se facă cât mai rapid. Ţine de clasa politică, dar şi de alte structuri ale statului român, care din păcate nu s-au implicat aşa cum trebuie până acum în această problemă.

În ceea ce priveşte modalitatea prin care se poate realiza reunirea Republicii Moldova cu România, Eugen Popescu afirmă că acest proces se poate realiza „foarte uşor”, în momentul în care sumele date în acest moment de către statul român Republicii Moldova – o sută de milioane de euro, sau mai mult – ar fi direcţionate către o reţea mass-media care să facă faţă reţelei de propagandă făcută de Rusia în Republica Moldova, să reziste provocărilor pe care le pun permanent pe unde radio sau la televiziunile sponsorizate de Rusia în Republica Moldova, „care sunt multe”.

„Trebuie să recunoaştem: 80% din spaţiul mediatic al Republicii Moldova este ocupat de mijloace mass-media care transmit interesele Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Or, noi trebuie să le facem faţă, pentru a convinge populaţia din Republica Moldova, pentru a-i readuce obiectivitatea în aprecierea exactă a avantajelor extraordinare pe care le are reunirea cu România. Cred că acest lucru s-ar face, ţinând cont de faptul că Parlamentul României în 2018, în martie, a votat în unanimitate o invitaţie prin care invită Republica Moldova să se reunească cu România. Este o invitaţie publică, făcută de cel mai înalt for politic al României, reprezentantul poporului român şi care îi spune poporului din Republica Moldova că este gata oricând să accepte unirea acestei părţi a teritoriului românesc cu Patria Mamă. Se poate face acest lucru foarte uşor, dacă aceste fonduri vor fi direcţionate în zone importante prin care cetăţenii Republicii Moldova să fie convinşi şi să aibă acces la informaţii obiective care să contrabalanseze propaganda puternică a stataliştilor şi a propagandei ruse, care de fapt sunt acelaşi lucru în Republica Moldova”, a menţionat Eugen Popescu.

Potrivit domniei sale, singurul impediment în realizarea reunirii este „Guvernul de la Chişinău şi probabil anumite structuri ale statului român care nu reacţionează aşa cum trebuie sau reacţionează prost la acest proiect. Cred că Guvernul de la Chişinău este un Guvern care nu este pro-unire, s-a şi spus lucrul acesta, a utilizat în mod propagandistic integrarea europeană, ca să includă toţi alegătorii unionişti din Republica Moldova în această integrare europeană care ar urma să se petreacă, dar noi ştim bine realitatea: sunt ţări precum Macedonia, care a depus acum 17 ani cererea de aderare, Turcia aşteaptă de 20 de ani. Aşa ne putem trezi că Republica Moldova trebuie să aştepte nu ştim câţi ani de acum încolo, 30 de ani poate, ca să se facă integrarea ei în Uniunea Europeană. Este doar o fugă după vânt, ca să spun mai clar, este iluzorie. Singura integrare europeană pe care Republica Moldova ar putea-o face este prin reunirea cu România, imediat. Dacă Maia Sandu vrea în mod clar integrarea în UE, o poate face prin reunirea cu România. Votează mâine în Parlamentul de la Chişinău această reunire”, a concluzionat Eugen Popescu.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.