Reforma sistemului de pensii din România:

Ce aduce nou recalcularea pensiilor?

În contextul recentelor schimbări legislative din sistemul public de pensii, recalcularea pensiilor a devenit un subiect de mare interes, afectând aproximativ 4,6 milioane de pensionari. Aceasta reprezintă cea mai amplă reformă din domeniu, având scopul de a aduce un plus de echitate şi transparenţă în calculul pensiilor.

În acest context, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, directoarea executivă a Casei de Pensii Harghita, Melinda Vezsenyi, împreună cu directoarea executivă adjunctă, Zsuzsanna Fejér, au explicat noutăţile Legii nr. 360/2023, care a schimbat metoda de calculare a pensiilor.

„Procesul de recalculare este cea mai amplă reformă în sistemul public, ce vizează recalcularea tuturor pensiilor în plată, impactând circa 4,6 milioane de pensionari. În această perioadă, odată cu transmiterea deciziilor de recalculare şi a taloanelor de pensie, au apărut unele neconcordanţe. Facem referire în special la situaţia în care pensionarul a primit talonul de plată şi pensia aferentă lunii august, deşi intrase în posesia deciziei de recalculare, în cuprinsul căreia era evidenţiat un venit mai mare. Aceste situaţii sunt izolate, au fost determinate de perioada foarte scurtă avută la dispoziţie pentru emiterea a peste 4,6 milioane de decizii. Aceste disfuncţionalităţi au fost identificate şi vor fi remediate în cel mai scurt timp posibil, urmând ca pensionarii să primească sumele cuvenite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi. Asta însemnând că aplicaţia va fi dezvoltată şi vom reuşi să recalculăm şi acele pensii de care v-am vorbit şi data trecută (n.n. – săptămâna trecută), când în judeţul nostru sunt aproximativ 2,5% din pensionarii pentru care n-am reuşit să recalculăm, să emitem decizii”, a declarat directoarea executivă.

Directoarea executivă a subliniat importanţa înţelegerii corecte a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, un aspect esenţial pentru pensionarii din România. Ea a explicat detaliat conceptul de stagiu de cotizare contributiv, împărţit în trei categorii: stagiu contributiv, stagiu complet de cotizare şi stagiu minim de cotizare.

Stagiul de cotizare contributiv se referă la perioada de timp pentru care o persoană a datorat contribuţii la bugetul de asigurări sociale. Aceasta include contribuţiile plătite de asiguraţii cu contract şi alte categorii de contribuabili care au participat la sistemul public de pensii.

Stagiul complet de cotizare contributiv, conform noilor reglementări, este de 35 de ani. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de drepturile de pensie complete, un contribuabil trebuie să fi plătit contribuţii sociale timp de 35 de ani.

Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, ceea ce înseamnă că persoanele care au contribuit la sistemul public de pensii timp de cel puţin 15 ani au dreptul de a solicita o pensie, deşi nu în condiţiile cele mai favorabile.

Punctele de stabilitate se acordă persoanelor care au cel puţin 25 de ani de stagiu de cotizare contributiv. Cu toate acestea, există şi perioade care nu sunt luate în considerare la calcularea punctelor de stabilitate, chiar dacă sunt incluse în stagiu pentru deschiderea dreptului de pensie. Stagiile necontributive, precum perioada lucrată în condiţii grele, deosebite sau speciale (grupa 1 şi grupa 2), nu sunt incluse la calcularea punctelor de stabilitate. Alte exemple includ perioadele de şomaj anterior anului 2001, şi anumite perioade asimilate, cum ar fi timpul petrecut în facultate, perioadele de pensie de invaliditate sau perioada de îngrijire a copilului.

Directoarea a subliniat că neînţelegerile legate de aceste aspecte persistă în rândul pensionarilor, în special în legătură cu includerea şomajului în calculul stagiului.

Principalele schimbări aduse de Legea nr. 360/2023

Noua lege a pensiilor, Legea 360, aduce schimbări semnificative comparativ cu vechea legislaţie, Legea 263. Zsuzsanna Fejér, directoarea executivă adjunctă, a explicat în cadrul conferinţei principalele noutăţi, subliniind că sistemul actual reduce numărul categoriilor de pensii de la cinci la patru şi introduce reguli mai stricte pentru pensionari.

Conform noii legi, există patru categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia de invaliditate; pensia de urmaş.

Un aspect important este eliminarea pensiei anticipate parţiale, care nu mai este prevăzută în noua legislaţie. Directoarea adjunctă a explicat că această modificare a fost necesară pentru a simplifica sistemul şi pentru a încuraja persoanele să contribuie mai mult timp la bugetul de asigurări sociale.

Pensia pentru limită de vârstă este acordată persoanelor care îndeplinesc două condiţii: vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare contributiv, de 15 ani. Un element nou este că persoanele care îndeplinesc aceste condiţii pot alege să continue activitatea profesională până la împlinirea vârstei de 70 de ani, cu acordul angajatorului. Persoanele care doresc să se pensioneze la 65 de ani trebuie să depună, pe lângă cererea de pensionare, o declaraţie pe propria răspundere că nu au optat pentru continuarea activităţii până la 70 de ani, precum şi o adeverinţă de la angajator care să confirme acest lucru.

Cei care decid să lucreze până la 70 de ani vor primi puncte de stabilitate pentru perioada lucrată între 65 şi 70 de ani. Cei care se pensionează la 65 de ani şi aleg să cumuleze pensia cu venituri salariale nu vor mai beneficia de aceste puncte.

Legea nr. 360 păstrează prevederile legate de reducerea vârstei standard de pensionare pentru cei care au lucrat în condiţii speciale sau deosebite, cum ar fi munca în grupele 1 şi 2. Pentru fiecare an lucrat în astfel de condiţii se acordă reduceri de 6 luni din vârsta standard de pensionare. Reducerea maximă este de 7 ani pentru grupa 2 şi de 10 ani pentru condiţii speciale.

De asemenea, Melinda Vezsenyi a precizat că o nouă prevedere introdusă în lege vizează femeile care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani. Acestea beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil, dar nu mai mult de 3 ani şi 6 luni. Aceeaşi reducere se aplică şi pentru copiii adoptaţi, dacă aceştia au fost crescuţi până la vârsta de 13 ani.

Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Legea 360 este eliminarea categoriei de pensie anticipată parţială. Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare (35 de ani) şi au depăşit acest stagiu cu cel puţin 5 ani pot solicita pensionarea cu până la 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, un sistem similar cu pensia anticipată din vechea lege. Directoarea executivă a subliniat că această reducere nu poate fi cumulată cu alte reduceri prevăzute de lege. Reducerea se calculează din vârsta standard de pensionare, nu din vârsta standard redusă pentru cei care au lucrat în condiţii speciale sau deosebite. O altă clarificare adusă de Legea nr. 360 este legată de faptul că pensionarii nu pot cumula mai multe beneficii. Cei care au optat să lucreze după pensionare nu pot beneficia de recalcularea pensiei pentru perioada lucrată ulterior.

Directoarea adjunctă a explicat că scopul acestei prevederi este de a recompensa persoanele care rămân în câmpul muncii o perioadă mai îndelungată, fără a permite acumularea de avantaje financiare suplimentare pentru acelaşi stagiu de cotizare.

Începând cu 1 ianuarie 2018, perioadele în care o persoană a fost asigurată în baza unui contract de asigurare cu casa de pensii nu mai sunt luate în considerare pentru calculul stagiului de cotizare necesar pentru pensia anticipată. Deşi persoanele pot contribui prin aceste contracte, doar munca efectivă ca angajat contează pentru calculul stagiului de cotizare contributiv necesar pensionării anticipate.

Un alt aspect subliniat este legat de posibilitatea cumpărării vechimii pentru pensia de limită de vârstă. Dacă o persoană ajunge la vârsta pensionării şi îi lipsesc câteva luni din stagiul minim de cotizare, poate cumpăra vechimea necesară pentru a se încadra la pensia de limită de vârstă. Totuşi, acest lucru nu este posibil pentru pensia anticipată.

Noua lege prevede o schimbare importantă în privinţa posibilităţii de a opta între diferite tipuri de pensii. Beneficiarii unei pensii anticipate pot opta acum pentru pensia de invaliditate, în cazul diminuării capacităţii de muncă, aspect care nu era prevăzut în legislaţiile anterioare. La fel, persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate pot opta pentru pensia anticipată, odată ce îndeplinesc condiţiile necesare.

Legislaţia rămâne neschimbată în ceea ce priveşte pensia de urmaş. Aceasta se acordă în funcţie de numărul membrilor de familie care au dreptul la pensie de urmaş, aceştia putând primi 50%, 75% sau 100% din pensia persoanei decedate.

În ceea ce priveşte calculul pensiei, noua lege simplifică procedura prin utilizarea unei singure valori anuale pentru câştigul salarial mediu brut, folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Aceasta va facilita procesul de calcul al punctajului de pensie, oferind o metodă mai uşor de înţeles pentru beneficiari.

În plus, persoanele care îndeplinesc condiţiile legale pentru pensionare trebuie să depună cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiţii. Dacă cererea nu este depusă în termenul de 30 de zile, pensia va fi acordată începând cu data înregistrării cererii, nu cu data îndeplinirii condiţiilor.

Noua legislaţie oferă, de asemenea, posibilitatea retragerii cererii de pensionare înainte de emiterea deciziei, oferindu-le cetăţenilor o mai mare flexibilitate în luarea acestei decizii importante.

EMILIA ŞERDEAN

Comentarii:

comentarii