Punguţa cu doi bani: 5 milioane de euro pe an pentru trustul media maghiar din Transilvania (2) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 25 septembrie 2021
Home » (Inter)Național » Punguţa cu doi bani: 5 milioane de euro pe an pentru trustul media maghiar din Transilvania (2)
Punguţa cu doi bani: 5 milioane de euro pe an pentru trustul media maghiar din Transilvania (2)

Punguţa cu doi bani: 5 milioane de euro pe an pentru trustul media maghiar din Transilvania (2)

  • Finanţare record din partea Guvernului maghiar: Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan a primit 20 de milioane de euro în câţiva ani. În aplicaţiile asociaţiei găsim date vagi şi confuze despre audienţă, în bugete sunt prevăzute linii de sute de mii de euro pentru “alte servicii”, iar dezvoltările promise nu s-au concretizat până acum

Portofoliul continuă să crească permanent

După manevrele de la începutul anului 2018, Asociaţia şi-a continuat achiziţiile. În această primăvară, de exemplu, au cumpărat Radio GaGa din Târgu Mureş, unul dintre proprietarii postului fiind fostul senator UDMR György Frunda.

Cea mai mare firmă aparţinând asociaţiei este Prima Press SRL, care deţine marea majoritate a angajaţilor trustului media: 189 de persoane, şi care publică majoritatea organelor media din grup. Societăţi mai mici sunt Agotika Invest SRL, Friss FM din Sfântu Gheorghe şi Kelet Info SRL din Gheorgheni, deţinătoarea licenţei pentru Fény TV. Anterior, o serie de alte publicaţii au aparţinut Editurii Varjúvár SRL care s-a desfiinţat, iar personalul angajat acolo a fost preluat de Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan. Managementul grupului şi vânzarea de spaţii publicitare este asigurată de o societate înfiinţată în acest scop, Transversum SRL. Această firmă este deţinută doar parţial de către asociaţie: 20% din acţiuni e deţinută de o firmă din Ungaria, Magyar Médiaszolgáltatást Támogató Központ Nonprofit Kft.

Cele aproximativ 30 de canale media din portofoliul asociaţiei sunt enumerate pe site-ul Transversum, care vinde spaţii publicitare: pe lângă cotidienele şi site-urile acestora, portofoliul include, de asemenea, şi posturi de radio comerciale, un portal de locuri de muncă, o revistă pentru femei, un supliment cultural, televiziune locală şi chiar un serviciu de teletext.

Publicitate: 10% din venituri

E dificil de estimat suma veniturilor independente de Guvernul maghiar. Nu avem date privind veniturile din vânzarea publicaţiilor tipărite. Însă cifra de afaceri al Transversum SRL, care se ocupă cu vânzarea de publicitate, era de 2,2 milioane de lei în 2019.

Anul trecut cifra de afaceri a firmei a scăzut la 1,6 milioane de lei probabil din cauza pandemiei, însă această pierdere a fost parţial compensată prin sumele primite ca şi parte a campaniei anti-COVID a Guvernului. Potrivit datelor publicate de ExpertForum, firmele aparţinând trustului de presă au primit aproximativ 250 mii de lei până la finalul 2020.

Aceste venituri de 1,8-2,2 milioane de lei reprezintă aproximativ 10-15% din veniturile trustului. Acest aspect este important pentru că la început s-a promis că firmele media îşi vor reduce costurile de funcţionare, şi trustul de presă va deveni independent financiar pe termen mediu.

Deşi la început asociaţia a cumpărat în principal organe media afiliate opoziţiei UDMR, mai târziu acest lucru s-a schimbat. Portofoliul şi mijloacele de informare asociate includ aproape toate organele de presă locale care nu sunt deţinute direct de UDMR.

Opinii critice faţă de Guvernul maghiar nu pot fi publicate

În ciuda ofertei mediatice aparent bogate, consumatorii media maghiari din Transilvania nu au prea multe opţiuni: pot urmări fie organele de presă gestionate de Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan, fie cele finanţate de UDMR, adică Erdélyi Magyar Televízió (Televiziunea Maghiară Transilvană) şi Erdély FM, gestionate de Fundaţia Jenő Janovics, şi maszol.ro, publicat de Fundaţia Progress.

În principiu, finanţarea redacţiilor maghiare ale televiziunii şi a radioului public ar trebui să fie independentă de politică, însă conducătorii acestora sunt, de asemenea, numiţi în mare parte pe criterii politice de către UDMR.

Deşi mulţi s-au temut că banii din Ungaria vor însemna apariţia unei propagande pro-guvernamentale strict centralizate după modelul de la Budapesta şi în Transilvania, nu există nici un semn că acest lucru s-ar fi întâmplat.

Potrivit surselor noastre, important nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrabă ceea ce nu: nici o voce critică la adresa Guvernului maghiar nu poate apărea în publicaţiile trustului de presă. Deşi în trecut au existat exemple de materiale critice la adresa UDMR, şi acestea au dispărut în timpul campaniilor electorale din ultimii ani.

Am auzit în repetate rânduri că achiziţiile Asociaţiei pentru Spaţiul Media Transilvan sunt de fapt un nou instrument de a controla UDMR-ul.

„Acest conglomerat are o singură funcţie: să controleze UDMR”, a declarat o sursă, care a precizat că UDMR ar avea probleme dacă acest trust media ar deveni brusc critic în timpul unei campanii electorale. O altă sursă, un politician maghiar din opoziţia UDMR, a explicat logica Fidesz din spatele achiziţiilor: „mai bine îl cumpărăm noi, ca nu cumva să-l cumpere altcineva”.

Nu e clar câţi cititori şi ascultători au aceste publicaţii media

În afară de interviul elocvent al lui Szilárd Demeter, care promitea un „web maghiar transilvănean al secolului XXI, Transilvania 3.0”, nu se cunosc prea multe despre ideea de transformare a spaţiului media transilvan. Primul acord de finanţare de 1,45 miliarde de forinţi semnat cu Ministerul Resurselor Umane din Ungaria nu conţine aproape nimic concret. Recent, însă, Fondul Bethlen Gábor, care administrează granturile ulterioare, ne-a răspuns la solicitarea de informaţie, şi ne-a trimis cererile de finanţare şi rapoartele Asociaţiei pentru Spaţiul Media Transilvan.

Pe baza aplicaţiilor, nu e uşor să ne facem o idee despre numărul de vizitatori ai organelor de presă din portofoliu: documentaţia anexată la cererea de finanţare nu oferă date autentice care să ateste numărul de utilizatori.

În cereri, asociaţia furnizează cifre diferite, uneori contradictorii, privind numărul de utilizatori. De exemplu, în cererea de finanţare din ianuarie 2019 se precizează că „numărul publicului ziarelor, portalurilor şi posturilor de radio depăşeşte 300.000 de persoane”. Aplicaţia din iunie 2019 arată că doar platformele online ale ziarelor tipărite „au sute de mii de vizitatori”.

Un an mai târziu, în aprilie 2020, cererea de finanţare precizează că „70 de canale de comunicare (portal online, facebook etc.) sunt legate de produsele media ale grupului”, care ajung la un total de 900 de mii de maghiari din Transilvania pe lună. În altă parte, în aceeaşi cerere, se afirmă că grupul media ajunge la aproximativ 400.000 de persoane.

Creşte sau scade?

Dacă citim cu atenţie, ajungem să fim şi mai confuzi. „Ca urmare a muncii noastre persistente şi organizate, am reuşit să ne creştem numărul de cititori în ciuda tendinţelor pieţei”, se arată în cerere. Câteva pagini mai târziu, „menţinerea numărului de cititori rămâne un obiectiv” şi „chiar şi menţinerea constantă a numărului de cititori este o provocare în condiţiile schimbate”.

BGA acordă subvenţiile de aproape două miliarde de forinţi pe an pe baza unor cereri de doar câteva pagini care în mare parte conţin generalităţi fără prea multe detalii. Nu este clar ce parametri şi metode de măsurare au fost folosite pentru a calcula numărul de cititori, şi cum au fost colectate datele de la radio, serviciile de teletext sau chiar ziarele tipărite.

Un alt mister este cum au reuşit să tripleze numărul publicului în puţin peste un an, din ianuarie 2019 până în aprilie 2020 – în timp ce se plâng că menţinerea numărului de cititori este o provocare. Un alt motiv pentru care aceste date sunt dificil de urmărit este că nu există cifre publice, oficiale, privind cititorii şi ascultătorii publicaţiilor tipărite şi a posturilor de radio.

O grămadă de bani pentru cititori puţini

Este mai uşor cu platformele online. Potrivit datelor publicate pe Székelyhon, cel mai mare portal al grupului media, numărul de utilizatori ai platformelor online ale grupului (users, conform Google Analytics) a fost de aproximativ 600-900 de mii pe lună în anul 2020. Prin urmare, acest număr este aproximativ acelaşi cu cel indicat în cererea de finanţare. Deşi datele furnizate de organizaţia independentă de audit din România, BRAT, sunt diferite, discrepanţa se poate datora şi unor metode de măsurare diferite.

În 2020, platformele online ale grupului au avut un total de 7,7 milioane de vizitatori. Deşi la prima vedere pare să fie o cifră semnificativă, nu este chiar atât de mare: maszol.ro, celălalt jucător important de pe piaţa media online maghiară din Transilvania, a avut anul trecut 6,6 milioane de utilizatori. Acest portal este administrat de Fundaţia Progress, fondată de UDMR, iar anul trecut a avut venituri de 240.000 de euro, o fracţiune din bugetul grupului de ziare Székelyhon. (Va urma)

Átlátszó Erdély

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.