Propuneri legislative ale UDMR în domeniul educaţiei: întărirea sistemului after-school şi campusuri pentru elevii din familii cu situaţie materială precară | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 24 octombrie 2021
Home » Politic » Propuneri legislative ale UDMR în domeniul educaţiei: întărirea sistemului after-school şi campusuri pentru elevii din familii cu situaţie materială precară
Propuneri legislative ale UDMR în domeniul educaţiei: întărirea sistemului after-school şi campusuri pentru elevii din familii cu situaţie materială precară

Propuneri legislative ale UDMR în domeniul educaţiei: întărirea sistemului after-school şi campusuri pentru elevii din familii cu situaţie materială precară

Parlamentarii UDMR vor propune, în actuala sesiune legislativă, întărirea sistemului after-school şi crearea, prin lege, a unui sistem de campusuri pentru elevii care provin din familii cu situaţie precară, astfel încât aceştia să se bucure de aceeaşi şansă la o educaţie de calitate ca şi ceilalţi elevi. Solicită şi urgentarea aplicării noii curricule şcolare pentru învăţământul în limbile minorităţilor

Deputatul Korodi Attila, prezent săptămâna trecută la Miercurea Ciuc, a afirmat că, pe lângă „situaţia de criză creată de decizia Ministerului Educaţiei”, de a obliga elevii din clasele 0-4 să înveţe limba română cu profesori de limba română şi nu cu învăţători şi învăţătoare care au această specializare, parlamentarii UDMR au fost preocupaţi, pentru sesiunea de toamnă, de trei mari teme în sistemul educaţional.

 Sistemul after-school

După experienţa pozitivă de modificare a Legii Educaţiei, pentru crearea condiţiilor de finanţare normativă a creşelor prin sistemul educaţional, UDMR vrea să meargă mai departe şi să modifice legea în sensul întăririi sistemul after-school, creării infrastructurii necesare, finanţării şcolii de după şcoală şi a tot ce înseamnă programă şcolară pentru after-school-uri.

 Campusuri pentru elevii din familii cu situaţie materială precară

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor a remarcat faptul că elevii care vin din medii familiale cu probleme materiale nu au acces la o educaţie de calitate. În aceste condiţii, un sistem de campusuri, înfiinţate prin lege şi finanţate corespunzător, ar asigura servicii complexe copiilor care vin din familii cu situaţie materială precară şi i-ar ajuta să parcurgă întregul sistem educaţional.

„În timpul săptămânii, aceşti copii pot să participe în sistemul educaţional şi să aibă servicii integrate, atât de cazare, cât şi de masă şi tot ce înseamnă serviciul complex de educare. Lucrul acesta trebuie creat. Condiţii, la ora actuală, nu sunt create în Legea Educaţiei, există campusuri şcolare, dar numai pentru licee şi ele nu au un anumit specific, sunt general definite. Dorim ca aceste campusuri să fie special definite pentru copiii din zona rurală, cu probleme sociale serioase, care pot fi ajutaţi, astfel, să parcurgă perioada educaţională în condiţii optime”, a declarat deputatul Korodi Attila.

Senatorul Tánczos Barna, prezent la conferinţa de presă, a subliniat că actualul sistem de educaţie pune un accent prea mare pe temele pentru acasă, iar elevii care nu se pot baza pe „un sprijin familial serios” sunt dezavantajaţi, faţă de cei care beneficiază de sprijinul părinţilor în rezolvarea temelor ori de alt ajutor, şi nu se pot pregăti în condiţii optime.

„Campusul (poate – n.a.) să ofere masă, cazare, dacă e cazul (…) până la ora patru-cinci după-amiază copilul să primească şi acel ajutor din partea unui cadru didactic, de a-şi termina temele în mod optim. Constituţia prevede că toţi copiii au acelaşi drept în a beneficia de educaţie oferit de statul român şi, în aceste condiţii, cred sincer că această obligaţie constituţională a statului român nu este realizată. Nu este vina cuiva, neapărat, este un sistem care aşa funcţionează şi în anumite cercuri sociale copiii sunt puşi în situaţia de a nu face faţă sistemului educaţional implementat în România”, a afirmat senatorul UDMR.

Urgentarea aplicării curriculei noi pentru învăţământul în limbile minorităţilor, până în 2020

UDMR doreşte ca în Legea Educaţiei să fie prevăzut expres că implementarea noii metodologii şi curricule şcolare pentru învăţământul în limbile minorităţilor să aibă ca termen limită anul 2020.

„Dacă ritmul de implementare a noii metodologii şi curricule şcolare rămâne acelaşi, primii liceeni care vor da bacalaureatul după curricula nouă vor fi în 2025. Este prea departe, sunt prea multe generaţii care vor pierde din cauza încărcării cu un sistem şcolar care este învechit. (…) Propunerea noastră este clară, ca până în 2020, pentru toate clasele, atât din şcoala generală, unde nu este aplicată noua metodologie, cât şi în liceu să fie introdusă curricula nouă, cu metodologia de predare nouă, care vizează nu numai predarea limbii române, vizează toate materiile. (…) Şi, după 2020, atât la clasa a VIII-a, cât şi la clasa a XII-a, examenele (evaluarea naţională – n.a.) şi bacalaureatul să fie date după curricula nouă”, a conchis deputatul Korodi Attila.

D. MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.