Problemele provocate de castori iau amploare

• Ing. Darvas János, Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita: „Situaţia devine din ce în ce mai gravă şi se va înrăutăţi şi mai mult dacă nu se va rezolva din punct de vedere legislativ”

Plângerile deţinătorilor de terenuri agricole inundate din cauza barajelor construite de castori, care reclamă sute de hectare din judeţ transformate în mlaştini, au intrat în cotidian, multe dintre digurile şi barajele de apărare împotriva inundaţiilor sunt „schweitzer”, iar în zona Casin drumarii semnalează probleme care ar putea afecta grav structura drumurilor.

„Avem probleme lângă drumul naţional 11 B, în zona Casin, unde castorii au ridicat baraje pe o porţiune de 300 de metri, pe partea dreaptă a drumului, care se măresc de la o zi la alta. Astfel se creează infiltraţii de apă în patul drumului, care afectează terasamentul acestuia şi apar defecţiuni la sistemul rutier – gropi, sare asfaltul şi la iarnă, dacă apa ajunge aproape de suprafaţă şi îngheaţă, există riscul să crape asfaltul. Noi urmărim cu atenţie situaţia în zonă, pentru că oricând există posibilitatea producerii unor probleme”, a arătat ing. Cătălin Romanescu, şeful Secţiei Drumuri Naţionale Harghita.

Stăvilarele ridicate de castori din crengi, buşteni şi vegetaţie acvatică traversează de-a latul aproape fiecare curs de apă, multe aflate pe teritoriul localităţilor. Dacă anul trecut se vorbea despre inundarea terenurilor agricole în zona Cîrţa-Ineu, sau în zona Cetăţuia – „plină de barajele lor” – şi de zeci de hectare de fâneaţă aflate de-a lungul Pârâului Mare, inundate şi transformate în mlaştină, anul acesta s-a repetat acest fenomen de-a lungul pârâului Valea Mare, în amonte de Sâncrăieni, pe pârâul Primejdios în zona Caşin, în extremitatea sud-estică a judeţului, la Tuşnad Sat, în depresiunea Ciucului şi de-a lungul pârâului Fişag.

„Vorbim de multe sute de hectare inundate din cauza barajelor ridicate de castori şi transformate în mlaştini. Oamenii plătesc acum impozite pe terenuri agricole care au devenit mlaştini din care nu rezultă niciun venit, nu pot încasa nici subvenţiile agricole de la APIA dacă terenurile lor nu sunt cultivate, deci pierd suprafeţele, plătesc şi impozit şi nu se aleg cu nimic. Sunt lucruri care contravin normalităţii şi care nu se rezolvă. Ca să nu mai vorbim de casele localnicilor, ale căror fundaţii şi pereţi se umezesc, fiind sortite distrugerii în timp”, ne spune Darvas János, inginerul şef al Sistemului de Gospodărirea Apelor (SGA) Harghita.

Anul trecut, în decembrie, a apărut Ordinul 2382 al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (publicat în Monitorul Oficial anul acesta, în ianuarie) privind aprobarea Planului de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor, care prevede anumite măsuri. Potrivit documentului, în situaţia în care castorii pun în pericol anumite obiective, se poate face o notificare către ANANP şi către Mediu, doar în cazuri bine justificate şi în cazul în care pun în pericol nişte obiective speciale.

„Noi am făcut o notificate pentru un baraj ridicat de castori pe părăul Fişag, care este lângă drumul judeţean 123A. Cunoaştem situaţia, castorul este un animal extrem de protejat: dacă deranjezi habitatul lor, eşti pasibil de închisoare. La rândul nostru, conform Legii Apelor, dacă nu ne facem lucrările de apărare şi nu reparăm, suntem pasibili de sancţiuni penale. Aşa că legile româneşti se bat cap în cap. Problema este doar parţial rezolvată, rămâne la latitudinea unor persoane şi a unor unităţi să aprobe sau nu înlăturarea barajelor construite de castori, pentru rezolvarea problemei. După apariţia acestui Ordin se poate admite că a apărut o posibilitate, dar care este foarte greoaie, fiindcă nu are specificaţii concrete, ci vine într-un context destul de larg”, explică ing. Darvas János.

Potrivit sursei citate, deşi castorii au distrus lucrările de apărare (diguri) prin vizuinile lor, „nimeni nu mişcă un deget”.

„Avem în continuare probleme foarte mari în zona Casinului şi la Şuta – unde am avut probleme în primăvară, când s-a umplut din nou lacul din cauza blocajului creat de castori la golirea de fund. Noi am spus şi atunci că nu se poate admite prezenţa castorilor la baraje executate din materiale locale sau din pământ, că pot face o vizuină în corpul barajului care poate să fie distrus la un moment dat, cu repercusiuni inestimabile până la urmă. Acum avem un normativ, dar sunt slabe şanse să ne folosim de el, în condiţiile în care castorul este o specie mai mult decât protejată. Noi protejăm mai puţin viaţa omului, în rest totul este protejat. Ne-au distrus lucrările de apărare prin vizuinile lor, dar nimeni nu mişcă un deget la toate informările pe care le-am făcut, la toate raportările pe care le-am făcut. Probabil că acest ordin a apărut în urma intervenţiilor, însă nu rezolvă integral problema. Ar trebui să apară ceva clar, concis, care nu lasă loc la explicaţii şi la interpretări”, a detaliat inginerul şef al SGA Harghita.

Potrivit domniei sale, „situaţia s-a agravat faţă de anul trecut”, odată cu creşterea numărului de familii de castori, tineretul migrând în general în amonte. Şi în actualele condiţii situaţia riscă să devină din ce în ce mai gravă, atenţionează specialiştii în domeniu.

„În zona Fişagului digurile longitudinale de apărare sunt schweitzer, sunt pline de vizuini de castori care deja au trecut prin dig şi la debite mici şi medii deja inundă zonele, nu mai spun de baraje care sunt sub orice critică. Peste tot apar aceste baraje. La mine vin multe cunoştinţe şi consăteni şi mi se plâng, dar nu pot să intervin. I-am ascultat, au perfectă dreptate şi cu toate acestea nu am putut să fac nimic. Concluzia o trageţi dumneavoastră”, ne mai spune ing. Darvas János.

Biologul Demeter László, şeful ANANP – Serviciul Teritorial Harghita, recunoştea anul trecut că aceste animale creează o mulţime de probleme în zonele locuite şi aprecia că ele trebuie rezolvate prin diferite soluţii, precum prevenirea pagubelor şi acoperirea prejudiciilor cauzate de castori locuinţelor, grădinilor şi proprietăţilor agricole ale locuitorilor. De asemenea, sugera identificarea unor modalităţi de compensare a proprietarilor, pe care aceştia nu le-au văzut până azi.

Pe de altă parte, biologul arăta că acest animal are o importanţă deosebită din punct de vedere ecologic, fiind considerat „un inginer ecosistemic”, prin activitatea sa refăcând habitatele umede pentru alte specii, contribuind la bunăstarea naturii.

Vânaţi excesiv în special pentru blană şi castoreum, exterminaţi de pe teritoriul României în urmă cu aproape două secole, castorii au fost readuşi în România în 1998 în Covasna, pe Râul Negru. În răstimp s-au înmulţit considerabil, favorizaţi de legea mult prea protectivă în opinia unora. Însă odată cu ei au apărut foarte multe probleme şi conflicte, care se cer rezolvate într-o manieră corectă atât faţă de om, cât şi faţă de animal.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii