Problemele create de practicanţii de off-road în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş s-au intensificat în vara care a trecut
- Majoritatea încearcă să urce cu vehiculele motorizate pe Hăşmaşul Mare, „cea mai emblematică parte a Parcului Naţional şi a zonei”
Cele mai multe probleme în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş (PNCB-H) au fost create în vara aceasta de practicanţii de off-road, numărul acestora crescând comparativ cu anul trecut, când părea că acest fenomen se mai diminuase. Efectul intrării oamenilor în parc cu vehicule motorizate este că sunt distruse pajiştile şi animalele sunt speriate. De asemenea, prezenţa acestor tipuri de autovehicule îi deranjează şi pe cei care vin în parc pe jos, pentru linişte.
Chiar săptămâna trecută, reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş au anunţat că mai multe persoane au fost identificate intrând în arie protejată cu maşini de teren. În acest caz este vorba despre localnici, „care ştiu foarte bine că este interzis să circule cu maşina în parcul naţional în afara drumurilor publice”. „Au trecut pe lângă mai multe panouri de interdicţie, au dat jos numerele de înmatriculare, dar au fost surprinşi de camerele de monitorizare a faunei. Fiecare şofer a fost amendat cu 5.000 de lei”, au precizat reprezentanţii PNCB-H.
Zeci de cazuri se înregistrează anual, printre cei identificaţi fiind şi străini
Directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat publicaţiei noastre că probleme sunt tot timpul, dar în acest an „parcă a revenit acest fenomen”, deoarece vin mai multe persoane care încearcă să intre în arii protejate cu ATV-ul, cu motocicleta, cu maşini de teren. Acesta a explicat că sunt şi străini care încearcă să practice off-road în parc, iar majoritatea sunt ghidaţi de localnici.
Potrivit acestuia, anual sunt zeci de cazuri în care practicanţii de off-road intră în arii protejate, însă nu în toate cazurile se pot aplica amenzi. „Din păcate, nici noi nu putem fi 24 din 24 de ore, în fiecare zi din an pe teren. Încercăm să stopăm, să prevenim fenomenul. Deşi legea nu ne obligă, la fiecare intrare pe fiecare traseu turistic, pe fiecare potecă am amplasat câte un panou de avertizare, care conţine informaţii referitoare la interdicţia intrării în arii protejate cu vehicule motorizate, precum şi informaţii referitoare la articolele din legi în care sunt prevăzute şi amenzi. Deci, «turiştii» sunt informaţi şi ştiu de interdicţie, ştiu de posibilele amenzi, iar cei care, totuşi, în pofida acestor informaţii intră în arie protejată, îşi asumă acest fapt”, a spus directorul PNCB-H.
Conform acestuia, rangerii PNCB-H împreună cu jandarmii montani patrulează tot timpul, inclusiv în weekend, în zonele unde acest fenomen este mai frecvent. Cele mai frecventate trasee de practicanţii de off-road sunt în Masivul Hăşmaş. Este vorba despre trasee care pornesc din Poiana Albă spre Hăşmaşul Mare sau coboară spre Trei Fântâni ori spre Piatra Singuratică. „Majoritatea încearcă să urce pe Hăşmaşul Mare, unde este numai traseul turistic pedestru, cea mai frumoasă şi cea mai emblematică parte a Parcului Naţional şi a zonei, a munţilor Hăşmaş”, a menţionat Hegyi Barna.
„Primim şi sesizări de la turişti. Le mulţumim şi pe această cale, mai ales dacă trimit poze sau filmări în care se vede şi numărul de înmatriculare a vehiculelor. Dar sunt mulţi care ştiu că nu este voie şi demontează numerele de înmatriculare, astfel încât să fie greu de identificat. Numai dacă îi opreşti poţi să îi identifici”, a spus reprezentantul PNCB-H. De altfel, majoritatea motocicletelor folosite pentru a intra în parc nu au număr de înmatriculare. Acelaşi lucru se încearcă şi cu maşinile de teren, însă acestea sunt mai uşor de identificat ulterior. În unele cazuri, maşinile care circulă fără număr de înmatriculare în rezervaţie sunt văzute în localităţi cu plăcuţele montate, astfel că pot fi identificate.
Peste 25 de camere de supraveghere montate în parc
Hegyi Barna a declarat că în momentul de faţă sunt montate peste 25 de camere pentru monitorizarea faunei. Dar aceste camere îi surprind frecvent şi pe cei care circulă ilegal cu vehicule motorizate, astfel ei putând fi identificaţi după imaginele primite. În aceste cazuri, rangerii, dacă primesc imaginea pe telefon, se pot deplasa exact unde ajung aceste vehicule, pot să le oprească şi să legitimeze şoferii. În viitorul apropiat se intenţionează achiziţia mai multor astfel de camere. „Văzând că postăm imagini de pe camerele noastre, ne-au căutat şi firme care comercializează astfel de camere. Am primit şi sponsorizări, camere care au o calitate foarte bună şi un preţ relativ accesibil şi pentru noi, care tot timpul trebuie să accesăm fonduri necesare pentru achiziţionarea de camere”, a spus directorul parcului.
În momentul de faţă, în cadrul Administraţiei PNCB-H sunt angajaţi şase rangeri şi şeful pazei, care la rândul său este prezent mai mult pe teren. „Cu şapte persoane acoperim o zonă de peste 8.500 de hectare, care cuprinde Parcul Naţional şi ariile protejate, siturile Natura 2000, pe care le administrăm”.
În dotarea instituţiei sunt patru maşini, care pot fi folosite şi pe teren, şi un ATV. „Şi noi, din păcate, trebuie să folosim un vehicul (…), pentru că nu se poate preveni şi stopa practicarea off-road-ului în arii protejate doar pe jos”, au transmis reprezentanţii PNCB-H. Însă, şi vehiculele altor instituţii – Salvamont, Jandarmerie, Poliţie – pot fi folosite în parc în scopul exercitării atribuţiunilor de serviciu în arii protejate. „În acest sens, primim ajutor şi de la Salvamont, ocazional, şi de la Jandarmeria Montană, care au asemenea vehicule”, a precizat directorul Administraţiei PNCB-H.
Amenzile care pot fi aplicate celor care intră în parc cu vehicule motorizate sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei pentru persoane fizice, şi între 30.000 şi 60.000 lei în cazul persoanelor juridice.
Directorul PNCB-H a arătat că majoritatea amenzilor sunt contestate în instanţă. Însă având în vedere faptul că trebuie angajat un avocat, întocmite întâmpinări etc., pe lângă că este costisitor, „mai dă de gândit celor care mai vor să vină şi a doua oară în aria protejată cu vehicule”.
„Cei care vin cu vehicule să se informeze”
Hegyi Barna a transmis şi un mesaj practicanţilor de off-road care doresc să intre în parc cu vehicule motorizate: „Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş şi ariile protejate pe care le administrăm au în total 8.600 de hectare – şi aceasta este o parte infimă a munţilor din jur. Aceasta este limita noastră. Cei care vin cu vehicule să se informeze. Sunt unii, inclusiv prestatori de servicii, care se consultă cu noi şi astfel îşi organizează traseele şi duc grupuri de practicanţi de off-road cu ATV-uri sau cu maşini de teren în aşa fel încât să evite parcul şi să meargă pe drumurile publice – şi aste este şi rugămintea noastră. Conform legii, trebuie să evite Parcul Naţional, să circule numai pe drumuri publice, pentru a avea grijă de această mică parte a naturii să fie cât mai neperturbată de către om. În jur avem destui munţi pe care pot să meargă, deşi în afara drumurilor publice şi în afara ariilor protejate este interzis. Deci, se poate circula pe pajişti sau în pădure numai cu acordul scris al proprietarului”, a transmis directorul PNCB-H.
A scăzut cantitatea de deşeuri aruncate în parc, dar şi numărul turiştilor
O altă problemă care reapăruse în ultimii doi ani a fost cea a deşeurilor aruncate de localnici şi turişti în zona Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. Din acest punct de vedere, a spus Hegyi Barna, sezonul estival care a trecut a fost mai uşor, având în vedere că a fost mai scurt, din cauza condiţiilor meteorologice, dar şi a numărului mai scăzut de turişti. „Au fost mult mai puţini turişti decât anul trecut şi din această cauză şi cantitatea de deşeuri a fost mai mică. Dar nu a dispărut complet”, a spus reprezentantul Administraţiei PNCB-H. Comparativ cu anii anteriori, numărul turiştilor a scăzut cu aproximativ 10-20%, după estimarea celor care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică în zonă – restaurante, hoteluri din Lacul Roşu şi din Cheile Bicazului.
În schimb, localnicii sunt o sursă generatoare de deşeuri. Totuşi, odată cu intrarea în vigoare a Sistemului de Garanţie-Returnare – RetuRO, „flacoanele care pot fi returnate au cam dispărut din râuri şi din apele curgătoare, spre bucuria noastră. Au rămas alte deşeuri. Localnicii mai aruncă deşeuri menajere”.
De aproximativ trei ani nu au mai fost înregistrate tăieri ilegale în parc
O altă problemă care dădea bătăi de cap în urmă cu mai mulţi ani rangerilor Administraţiei PNCB-H erau tăierile ilegale de lemn, care în prezent „au devenit tot mai rare”. „Cred că în ultimii 2-3 ani nici nu am avut astfel de cazuri. Au fost doborâturile mari de vânt în 2020, de exemplu, şi a ajuns pe piaţă o cantitate foarte mare de lemn. O parte din acest lemn nici nu a putut fi exploatat din lipsa cererii, din lipsa firmelor care ar fi putut achiziţiona acest lemn. Deci, nu există. Şi din cauza restricţiilor legislative, acest fenomen a scăzut foarte mult. Este undeva la 5% faţă de cât era la începutul anilor 2000”, a conchis directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş.
***
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, a fost înfiinţat în 1990 pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea ecoturismului şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii. Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice.
PNCB-H are o suprafaţă totală de aproximativ 6.800 hectare şi se întinde pe raza teritorială a judeţelor Harghita şi Neamţ. (Şt. Pătrîntaş)
