Probleme cauzate de castori, în ultimii ani, în judeţ | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 12 august 2022
Home » Agricultură/Ecologie » Probleme cauzate de castori, în ultimii ani, în judeţ
Probleme cauzate de castori, în ultimii ani, în judeţ

Probleme cauzate de castori, în ultimii ani, în judeţ

Prefectul Petres Sándor intenţionează să iniţieze, în perioada următoare, o întâlnire cu reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita şi cu cei ai instituţiilor cu activitate în domeniul situaţiilor de urgenţă şi protecţiei mediului, pentru analizarea cadrului legislativ şi a măsurilor care pot fi luate pentru preîntâmpinarea unor probleme cauzate de castori pe cursurile de apă din judeţ. Problemele cauzate de castori în domeniul gospodăririi apelor aferente Bazinului Hidrografic Olt din judeţul Harghita au fost prezentate în şedinţa de săptămâna aceasta a Colegiului prefectural de reprezentanţii SGA Harghita. Directorul acestei instituţii, Hugo Kristo, a declarat că anul trecut în judeţ erau 221 de baraje construite de castori, dintre care cele mai multe în diverse locaţii din zona apelor din localităţile Plăieşii de Jos, Sânsimion, Cârţa, Sândominic, Sânmartin şi Dăneşti, dar au fost descoperite astfel de „construcţii” şi în Miercurea-Ciuc.

Hugo Kristo a precizat că anul acesta reprezentanţii SGA Harghita nu au derulat lucrări în legătură cu castorii, dar probleme semnificative au fost înregistrate în anul 2019 din cauza galeriilor săpate în digul de apărare de pe pârâul Fişag, iar la debitele mari din perioada iunie-iulie au avut loc infiltraţii concentrate în fundaţia structurii. Aceste infiltraţii au dus la cedarea digului şi afectarea taluzurilor în lungime de aproximativ 15 metri, dar breşa a fost închisă în urma unor lucrări de refacere în zona afectată. În anul 2020, ca urmare a topirii zăpezii acumulate pe versanţii limitrofi ai barajului Şuta, precum şi a precipitaţiilor căzute în zonă, pe pârâul Fitod s-au înregistrat debite foarte mari, ceea ce a dus la distrugerea barajelor de castori existente în amonte. Crengile şi resturile vegetale au fost antrenate de apele mari şi au obturat fereastra de acces, nivelul apei ridicându-se până la 70 la sută din capacitatea de stocare. Totodată, pe mai multe cursuri de apă din judeţ au apărut baraje de castori care au determinat eroziuni de mal, iar la debite mari au fost inundate terenuri agricole în zona Crăciunel, Vlăhiţa, Mărtiniş, Orăşeni, Ciucsângeorgiu, Armăşeni, Sânmartin, Cetăţuia şi Plăieşii de Jos, a mai precizat directorul SGA Harghita. Potrivit afirmaţiilor acestuia, reprezentanţii instituţiei pe care o conduce urmăresc în continuare evoluţiile situaţiei din judeţ, iar în cazul în care apar probleme deosebite colaborează cu autorităţile de specialitate pentru a găsi soluţii, dar deocamdată în judeţ nu s-au înregistrat debite mari ale apelor. 

Prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a declarat că în opinia sa va trebui organizată o întâlnire separată în legătură cu acest subiect, la care să participe şi reprezentanţii instituţiilor care intervin în cazul situaţiilor de urgenţă, respectiv ai celor pentru protecţia mediului.

„Din ceea ce înţeleg eu teoretic stăm foarte bine, dar va trebui să avem oameni, bani şi ce ne mai trebuie ca să stăm şi practic măcar acceptabil, pentru că până la urmă verificarea acestei stări teoretice bune se întâmplă cu ocazia fenomenelor hidro extreme şi atunci este destul de târziu să constatăm că practic nu stăm aşa de bine ca în teorie. Mă refer la faptul că avem tot felul de prevederi legislative elaborate în mod savant şi este bine să vedem dacă acestea pot şi cum pot să fie aplicate”, a afirmat Petres Sándor, care a arătat că o astfel de discuţie ar putea avea loc în cursul lunii viitoare.

Potrivit unui material informativ făcut public de SGA Harghita cu prilejul şedinţei colegiului prefectural, castorul este un animal ierbivor semiacvatic, nocturn şi crepuscul. Greutatea acestuia variază între 18 şi 25 de kilograme, iar lungimea corpului poate să ajungă la 70-100 de centimetri. Îşi amenajează adăpostul de-a lungul râurilor mari, dar şi pe afluenţi, unde malurile permit excavarea, respectiv acolo unde este vegetaţie abundentă din care poată să trăiască. Specia este în prezent strict protejată şi a fost reintrodusă în fauna ţării începând cu 1998, după o perioadă de peste 150 de ani în care dispăruse, fiind eliberate 182 de exemplare importate din Germania pe trei râuri importante din România, respectiv Olt, Mureş şi Ialomiţa.

În perioada de peste 150 de ani în care castorii dispăruseră din România, omul a modificat puternic zonele care asigurau habitatul natural al acestor animale, prin lucrări de desecare a luncilor, prin secarea mlaştinilor şi prin regularizarea şi îndiguirea cursurilor de apă. În spaţiile îndiguite s-au dezvoltat şi s-au extins localităţile, agricultura a înflorit, iar luncile s-au transformat în terenuri arabile, fâneţe, plantaţii silvice sau pomicole, aşezări rurale şi zone de agrement. Deşi condiţiile naturale s-au modificat esenţial, programul de repopulare a demonstrat faptul că această specie este în stare să se adapteze şi să remodeleze nevoilor sale vechile habitate.

Castorii au un rol pozitiv în creşterea biodiversităţii prin crearea zonelor umede sau ajutorarea procesului de autocurăţire a apelor şi gestionarea resurselor de apă, dar există şi pericole în ceea ce priveşte galeriile săpate de aceştia în maluri sau chiar în corpul digurilor şi construirea de baraje pe cursurile de apă, ceea ce poate duce la inundarea de terenuri agricole şi forestiere.

„Ţinând cont de faptul că şi în România populaţia de castori a crescut semnificativ, în special în regiunea Oltului Superior, precum şi de numărul din ce în ce mai mare de probleme care apar pentru populaţia care îşi desfăşoară activitatea de-a lungul cursurilor de apă sau pentru personalul cu atribuţii de administrare a domeniului public (gospodărirea apelor, îmbunătăţiri funciare), considerăm că este necesară adoptarea unei strategii naţionale pentru gestionarea acestora”, se mai arată în materialul SGA Harghita.

EMIL GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.