Peste o sută de cazuri de violenţă domestică, raportate în primul trimestru din 2026

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita a prezentat, joi, datele statistice privind violenţa domestică pentru primele trei luni ale anului 2026. Datele statistice indică o creştere a numărului de infracţiuni sesizate, de la 109 fapte în perioada similară a anului trecut, la 116 cazuri în prezent.
„Prevenirea şi gestionarea actelor de violenţă intrafamilială reprezintă o prioritate la nivelul unităţii, ca parte a eforturilor de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi de protejare a vieţii şi integrităţii persoanei”, a declarat inspectorul şef al IPJ Harghita, comisar șef de poliție Mircea Iordan.
Cea mai mare pondere în cadrul acestor infracţiuni o deţin faptele de loviri sau alte violenţe, cu 56 de cazuri înregistrate, reprezentând peste 48% din totalul incidentelor.
Analiza pe medii de rezidenţă arată că 55,17% dintre fapte s-au produs în mediul urban, unde au fost raportate 64 de cazuri, şi 44,82% în mediul rural, cu 52 de cazuri. În mediul urban, cele mai multe incidente au fost înregistrate în Miercurea-Ciuc (15), Gheorgheni (14) şi Topliţa (13). În mediul rural, zona Secţiei nr. 5 Poliţie Rurală Gheorgheni a raportat cele mai multe situaţii, respectiv 16 fapte.
Majoritatea agresiunilor, adică un procent de 83,62%, s-au produs chiar la domiciliul victimelor, în timp ce restul au avut loc în spaţiul public. Profilul agresorului indică o majoritate masculină de peste 90%, iar aproximativ 28% dintre autori se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice în momentul comiterii faptei. În perioada analizată, nu au fost raportaţi autori care să fie minori.
Din totalul de 129 de victime înregistrate, femeile reprezintă aproape 80%, însă poliţiştii semnalează o creştere îngrijorătoare a numărului de victime minore, cifra urcând de la 13 în primul trimestru al anului trecut, la 27 în 2026. Cele mai frecvente conflicte apar în cadrul relaţiilor de cuplu, între soţi sau foşti soţi, dar au fost raportate şi cazuri în care victimele sunt părinţii sau copiii agresorilor.
Instrumentele de protecţie au fost utilizate mult mai frecvent în această perioadă, fiind emise 70 de ordine de protecţie provizorii, cu 38 mai multe faţă de anul 2025. Dintre acestea, 53 au fost confirmate de procuror, însă doar 19 s-au transformat ulterior în ordine de protecţie definitive emise de instanţă, în restul situaţiilor măsurile încetând la expirarea termenului sau prin renunţarea victimelor la solicitare. Totodată, instanţele au emis un total de 34 de ordine de protecţie, cu 11 mai multe decât în anul precedent.
Monitorizarea agresorilor a fost consolidată prin măsuri diverse, precum obligarea acestora de a păstra o distanţă minimă faţă de victimă sau evacuarea temporară din locuinţă. O evoluţie semnificativă se observă în utilizarea tehnologiei, fiind dispusă montarea dispozitivelor electronice de supraveghere în 13 cazuri pentru ordinele provizorii şi în 21 de cazuri pentru cele emise de instanţe. De asemenea, au fost luate 8 măsuri preventive de reţinere sau arestare şi au fost raportate cazuri punctuale de nerespectare a ordinelor de protecţie.
Poliţiştii au gestionat 315 intervenţii în total, dintre care marea majoritate au fost sesizate prin numărul de urgenţă 112. Deşi au existat 107 situaţii evaluate cu risc iminent prin formularul de evaluare, în 37 de cazuri victimele au refuzat emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, preferând să nu apeleze la această măsură legală imediată.
Pentru a gestiona mai eficient aceste cazuri sensibile, comisarul-şef Rita Radu, ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Ordine Publică, a explicat că personalul operativ a beneficiat de instruire specializată coordonată de psihologul unităţii. Aceasta a precizat că poliţiştii au participat la module de pregătire la fiecare subunitate, axate pe optimizarea comunicării cu persoanele agresate şi pe dezvoltarea empatiei. Scopul acestor sesiuni a fost îmbunătăţirea modului în care agenţii interacţionează cu victimele şi asigurarea respectării drepturilor acestora în momentele critice ale intervenţiei.
În primele trei luni ale anului 2026, în judeţul Harghita nu au fost înregistrate fapte de omor sau tentative de omor în contextul violenţei domestice. Autorităţile vor continua monitorizarea strictă a agresorilor şi vor intensifica acţiunile de informare a victimelor cu privire la drepturile şi măsurile de siguranţă disponibile.
EMILIA Ş.
