Parlamentul European îşi alege noua conducere

În cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg din 16-19 ianuarie 2017, Parlamentul European va organiza alegeri pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinţi (14) şi chestori (5) şi va valida noua componenţă a comisiilor parlamentare.

Preşedintele Parlamentului European

Orice deputat poate candida la preşedinţia Parlamentului European, dacă este propus de un grup politic sau cel puţin 38 de deputaţi (5%) şi este de acord să candideze. Există şapte deputaţi care au anunţat până acum că vor să intre în cursa pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European: Eleonora Forenza (GUE/NGL, Italia), Jean Lambert (Grupul Verzilor/ALE, Regatul Unit), Gianni Pittella (S&D, Italia), Laurenţiu Rebega (ENF, România), Helga Stevens (CRE, Belgia), Antonio Tajani (PPE, Italia) şi Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia). Un deputat se poate înscrie în cursă şi în turul al doilea sau al treilea, dacă acestea au loc, respectând condiţiile menţionate anterior.

Alegerea preşedintelui începe azi, 17 ianuarie, la 10:00 ora României, şi presupune vot secret, deputaţii marcând candidatul preferat pe un buletin de vot pe care îl introduc într-o urnă. Procedura este supravegheată de opt deputaţi. Este ales candidatul care obţine 50% + 1 din voturile exprimate. Dacă nu este ales nici un candidat în primul tur de scrutin pot fi nominalizaţi aceeaşi sau alţi candidaţi pentru turul al doilea şi, dacă este cazul, şi pentru al treilea. În cazul în care nu este ales nici un candidat după al treilea tur de scrutin, cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi obţinute în cadrul celui de-al treilea tur vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi este ales. În caz de egalitate de voturi este ales candidatul cel mai în vârstă.

 Vicepreşedinţii şi chestorii

În urma alegerii unui nou preşedinte, deputaţii europeni vor continua cu alegerea celor 14 vicepreşedinţi. Candidaţii sunt numiţi în acelaşi mod ca şi preşedintele şi sunt aleşi prin vot secret. Toţi candidaţii sunt pe un buletin comun. Fiecare deputat poate exprima atâtea voturi care posturi disponibile sunt (de exemplu, 14 în primul tur). În cazul în care numărul candidaţilor aleşi (cei care au obţinut 50% + 1 din numărul de voturi) este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi atribuite, se continuă cu un al doilea tur de scrutin, apoi un treilea tur, în aceleaşi condiţii, pentru atribuirea locurilor rămase, după care o majoritate relativă (cel mai mare număr de voturi) este suficientă. În cazul în care doar 14 candidaţi sunt nominalizaţi, aceştia vor fi aleşi prin aclamare şi un vot are loc pentru a determina ordinea în care ei au prioritate.

În acelaşi mod sunt aleşi şi cei 5 chestori, care sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi. (Prompt Media)

Comentarii:

comentarii