Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

O scurtă privire asupra învăţământului profesional harghitean | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 25 aprilie 2024
Home » Economic » O scurtă privire asupra învăţământului profesional harghitean
O scurtă privire asupra învăţământului profesional harghitean

O scurtă privire asupra învăţământului profesional harghitean

Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) şi-au unit forţele pentru ca, prin acţiuni comune sau individuale, să promoveze învăţământul şcolar profesional. O astfel de activitate a avut loc şi ieri, când, profitând de faptul că prima etapă de înscrieri în şcolile profesionale este pe final, a fost organizată o întâlnire a reprezentanţilor celor 3 instituţii amintite mai sus şi a directorilor de la opt instituţii de învăţământ cu presa.

Directorii au prezentat o situaţie a învăţământului profesional din şcolile pe care le conduc – număr de clase, specializările şi locurile disponibile, numărul elevilor înscrişi şi situaţia absolvenţilor din anii anteriori.

Auzind toate cifrele prezentate, într-un scurt rezumat, aş putea concluziona: avem învăţământ profesional în zone în care nu există firme care să angajeze absolvenţi (cazul din Dăneşti – unde cei care termină clasa de fermieri montani fie pleacă în străinătate, fie preiau afacerea familiei – dar şi cazul Sânmartin, unde se înscriu copiii din familiile de fermieri din Ciucul de Jos); există situaţii în care absolvenţii se angajează într-un alt domeniu decât cel în care s-au pregătit (absolvenţii din Odorheiu-Secuiesc care s-au pregătit în meseria de mecanic auto s-au angajat ca şoferi); sunt situaţii în care firmele din localitate oferă locuri de muncă pentru absolvenţi, dar se pune întrebarea dacă elevul doreşte să lucreze (tot cazul din Odorheiu-Secuiesc); sunt şi cazuri în care locurile de muncă oferite sunt refuzate ca urmare a salariilor foarte mici (în special în confecţii); dar mai sunt cazuri în care firme din oraşe sau din judeţ preiau mulţi dintre absolvenţi (situaţie pentru absolvenţii de tâmplărie universală sau turism din Cristuru-Secuiesc şi Miercurea-Ciuc) sau şcoala încearcă să-i îndrume pe elevi să facă practica în comunele băştinaşe pentru a se şi angaja acolo (Liceul „Vencel József” din Miercurea-Ciuc), precum şi situaţii în care numărul celor care se înscriu depăşeşte cu mult locurile disponibile, fără posibilitatea suplimentării locurilor (cazul Liceului „Iohannes Caioni”, unde pe cele 28 locuri pentru coafori şi brutari s-au înscris 53 de copii).

Despre situaţia învăţământului profesional, inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita, Petru Gârbea, spunea că planul de şcolarizare şi stabilirea numărului de clase şi al locurilor se face pe baza unor sondaje a cerinţei de pe piaţa de muncă. „Ştiu că se înghesuie la ospătar, dar în momentul în care s-a sondat piaţa de muncă, nu erau atât de multe oferte. Erau solicitări imense la construcţii sau la textile, pe când la domeniul comerţ-turism erau mult mai puţine din partea agenţilor economici”, explica Petru Gârbea.

În ceea ce priveşte salariile mici din unele domenii, inspectorul şcolar afirma că în ultima perioadă au fost întâlniri ale reprezentanţilor IŞJ şi CJ cu întreprinzători, aceştia din urmă recunoscând că trebuie mărite lefurile – rămâne de văzut şi dacă o vor face.

În ceea ce priveşte creşterea atractivităţii învăţământului profesional, acesta spunea că nu se poate vorbi de o creştere bruscă, în schimb se observă o creştere calitativă a celor care se interesează de şcolile profesionale – dacă în 2014 majoritatea celor care intrau în şcolile şi liceele profesionale aveau medii de până-n 6, acum se regăsesc şi medii de 7 şi chiar de 8-9. „Au fost circa 15-20 de ani în care, efectiv, de la nivele foarte înalte se lucra în aşa fel încât domn’le, cine nu are o facultate nu-i pe nicăieri. Din 2009, vreo doi ani, s-au aprobat numai clase pentru liceu; deci toată lumea liceu – Bacul – carne de tun pentru universităţi. Ceea ce s-a plantat ani de zile ca mentalităţi, în 2 ani nu putem să întoarcem complet”, arăta Petru Gârbea.

„Ceea ce am început anul acesta – şi cu sprijinul CJ – este să facem o promovare a acestuia pentru ca să ajungă şi la bunici, tătici, mămici ideea că nu numai cel care face liceul are o şansă – continua inspectorul general al IŞJ Harghita. Şi mai trebuie ştiut: dacă intră în grupa profesională nu înseamnă că se închide poarta, că nu poate să ajungă, cândva, la Bacalaureat; dacă a terminat profesionala, poate să se înscrie în partea a doua a învăţământului liceal, în clasa a XI-a – a XII-a”.

La rândul său, directorul Agenţiei de Dezvoltare a judeţului Harghita, Barabás Csaba, arăta că lipsa forţei de muncă din judeţ afectează foarte mult productivitatea firmelor. „Firmele ar produce mult mai mult, dar nu au cu cine. Din această cauză consider că noi trebuie să organizăm, în continuare, vizite la fabrici ca întreprinzătorii să demonstreze părinţilor că utilajele cu care au lucrat acum 20 de ani sunt mai moderne; oamenii care lucrează acolo nu se compară cu muncitorii de acum 20-30 de ani.

Consider că trebuie continuată promovarea spiritului antreprenorial, dar şi orientarea profesională. Ne-am decis să finanţăm această campanie împreună cu CJRAE şi sperăm ca rezultatele să fie mai bune în fiecare an”, spunea Barabás Csaba.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.